Comments on: Baloane de sapun

By: dima

dima — Wed, 03 Feb 2010 19:00:30 +0000

iti zic ca de la barbat labarbat – mai fa` sex!

By: Chocolatfollie

Chocolatfollie — Mon, 14 Dec 2009 19:31:01 +0000

Sincer, nu inteleg de ce atata critica si bataie de joc e parerea omului, poate este buna sau proasta, dar mi se pare ca felul in care isi exprima unii opinia despre articol este un pic exagerata…
Bucurenci a scris ceea ce vede, ceea ce crede, nu a dat cu paru’. Cate articole nu se scriu in zilele noastre?!
Lasand asta la o parte, mie mi se pare un text foarte deosebit, sincer imi place mult ideea in sine. Cine nu e de acord, sa nu fie. Intr’adevar, faza cu bicicleta de exemplu e putzin utopica. Dar restul mi se pare foarte adevarat..Romanii chiar sunt speriatzi, intr’un fel sau altul…

By: elusive anne

elusive anne — Wed, 02 Apr 2008 11:22:50 +0000

de-a dreptul mirobolant curajul celor care merg pe principiul ‘e tare, prea tare, pe asta o semnam anonima’…de-a dreptul. voi puteti dormi in continuare, nu e nevoie sa va treziti. poate veti avea, dormind asa, in momentele voastre de sinceritate (sau cand va barbieriti, in vis evident) propriile certitudini, deci nu e nevoie de eforturi supraomenesti pentru a le sugera altora certitudini (invatati, mai inainte, ceva despre conceptul in sine). si incercati sa lasati la o parte orientarile politice – pe care le puteti aproba sau nu, intr-un mod totusi civilizat – ale autorului. it’s a free country, right? articolul acesta e totusi pe o anumita tema, dar undeva intre lumea voastra si lumea celor care au deschis ochii s-a prabusit un pod (daca a existat vreodata)…asa ca a fost oricum inutil sa il cititi. voi nu mai vedeti mesaje decat in inbox, simbolistica ati pierdut-o pe undeva prin spam. so try to keep quiet when you sleep, intra in firescul somnului chestia asta…
da. e mai bine sa deschidem ochii. desi doare, doare poate zilnic, mai ales cand ii gasesti pe ceilalti dormind. si ii vezi fericiti. ‘ignorance is bliss’…nu cred. niciun individ care doarme nu e fericit. nu il ajuta la asta nici ratele la masina de spalat, nici ipoteca, nici creditul de nevoi personale, nici pungile pline pe care le aduce de la hypermarket (acesta bucurie particulara fiind acoperita de o parte din creditul de nevoi personale), nici filmul vazut la mall…nici, nici. fericirea nu e minciuna, nu e iluzie. nu e aparenta. nu e vis, deci nu se poate trai dormind.
si poate in mod paradoxal, fericirea e constiinta (chiar daca de multe ori a fi constient inseamna a vedea raul, mizeria, intunericul din jur). dar uneori putem zari si altceva. daca deschidem ochii, asa cum ne indeamna firesc articolul. asa cum ar trebui sa ne indemne, si mai firesc, our common sense. dar…

acum doua saptamani, intr-o sambata, am fost fericita…sa citesc, in plictiseala groaznica de la birou, un articol de-al lui razvan exarhu(pt ca tot a fost amintit si numele sau in unele comentarii), chiar pe tema nebunilor care isi permit sa fie fericiti fara motive evidente. eram fericita, in primul rand, ca mintile diabolice de la it, care s-au gandit sa ne interzica accesul pe orice fel de site-uri, au lasat totusi ‘deschise’ cateva portite catre unele publicatii (fortunately, si evz). citind articolul, am deschis ochii: aveam vreo trei proiecte de predat saptamana urmatoare la facultate, programul part-time fusese modificat (fara sa fiu intrebata, evident) in asa fel incat sa am probleme cu prezenta la cursuri si…sambata aceea, intr-o zi de primavara frumoasa, eu eram la birou. am deschis ochii: se vede soarele si de la etajul 14, parca mai bine chiar. peste doua ore oricum plecam. si am muzica mea preferata in player. in fond, de ce nu as zambi?
sa deschidem ochii zambind.

By: Numai atunci deschide ochii. « nu cred in intamplare

Numai atunci deschide ochii. « nu cred in intamplare — Mon, 28 Jan 2008 11:03:44 +0000

[...] Numai atunci deschide ochii. Am (re) gasit azi un text tare bun. Spun regasit pentru ca am senzatia ca il stiu de multa vreme, dar nici nu-mi amintesc sa-l fi citit, desi Bucurenci scrie parca pe limba mea. Textul l-am gasit la 0pium, iar textul integral il gasiti la Bucurenci. [...]

By: locke

locke — Wed, 28 Mar 2007 07:27:00 +0000

Da, doare dar e bine sa doara. Uneori…you bleed just to know your alive (este un vers al unui cantec).
Suntem mereu stresati, mult prea preocupati de propria persoana (nu neaparat intr-un sens bun), ne place sa credem ca alergam dupa lucruri importante, nu avem timp de “nimicuri”.
Avem atatea straturi de tencuiala pe fata incat ne trebuie multe tuburi de demachiant pentru a le putea da jos.

By: Andrei

Andrei — Sat, 17 Mar 2007 18:07:00 +0000

Ma grabesc din nou sa postez, de data aceasta cu intarziere, caci dupa lecturarea scrierii, m-a invaluit un somn metafizic. Astfel de panseuri sforaitoare nici nu pot avea alt efect si ma felicit ca nu l-am citit in metrou, unde il lecturez de obicei pe Bucurenci in ideea ca tremurul vagoanelor imi declanseaza senzatia placebo ca ma misca scrierile sale. Altfel, lucid, in fata calculatorului, remarc o noua platitudine din categoria nimic despre nimic si sublim despre nimic, insa trebuie sa remarc alternata siret-neghioaba de articole cu iz de bomba sufluros-marxista cu cele ingenue despre soferi, pelicani si baloane de sapun. Si draga Codrut, da! Exarhu are un concurent care vine tare din spate, ca sa rezum articolul cu quasi scriptura.

By: Silviu

Silviu — Sat, 17 Mar 2007 12:57:00 +0000

E fain articolul, imi confirma faptul ca mai sunt si oameni care deschid ochii, si oameni pentru care viata nu este o eterna calatorie cu metroul … if you know what I mean …

By: codrut

codrut — Sat, 17 Mar 2007 09:04:00 +0000

Hiba de capatii a scripturisticii matale e ca se vrea, cu tot dinadinsul, consubstantiala realitatii, se vrea mereu izvorita din realitate si rasfrinta apoi, benefic, asupra ei. Toate platitudinile tale pasteurizate, toti clabucii tai de gindire “nelinistita existential”, toate metaforele tale bulbucate si scremute aspira la demnitatea ontica a legaturii cu ceva, cu orice de pe lumea asta. Din pacate, aceasta dorinta arzatoare nu le poate impiedica sa fie doar niste movile de nimicuri nimicnicite in nimicnicie. Lasa, omule, fictiunea sa te salveze din “valea asta a plingerii din lipsa de subiecte legate de realitate”. Scrie niste compuneri despre triumful marxismului revizuit de tine si de Umbres! Sau, daca vrei sa te ocupi, in continuare cu succes, de glose de-astea marunte despre maruntaie maruntite si reasamblate c-un artificiu de soteriologie bufa, te invit ca lunea viitoare sa te ocupi de miscarea de spin a unui mezon din balonul de sapun al “mamuscai” si sa barbieresti cu unghiera un quarc din nara stinga a taximetristului. Numai asa ai putea sa-l concurezi pe marele mistagog al nimicniciei dialectice de fiecare simbata:R Exarhu.

By: vintu, spaima balonaselor

vintu, spaima balonaselor — Sat, 17 Mar 2007 00:10:00 +0000

@anonymous 5:02 PM

Pe tine te-au calcat virgulele. Nu era nici tren, nici bou chestia aia care te-a lovit in membrana subtire. Balonasule…

By: Mart13

Mart13 — Fri, 16 Mar 2007 14:24:00 +0000

pe de cealalta parte, eu, necunoscind arta cuvintelor mestesugite, ca un antecomentator anonim — ala cu ‘incordari marxiste’ –, nu pot exprima decit clar ceea ce am de spus. si direct. ca la scoala. nici tu Dragos Bucurenci nu le ai cu’ncuvintele mestesugite, dar stilurile difera, iar cei care scriu ne atrag, fiecare, nu neaparat prin felul de a o spune, deci prin stil, ci si prin ce au de spus. da, a venit primavara! da, oamenilor nu le mai pasa de celalalt, de vecinul de vis-a-vis, de Buna ziua!, de poze cu ridichi, de verdele de-afara si de cum miros copacii, de aceasta bucurie si sete de a trai pe care ne-o aduce un nou anotimp. anotimp cu soarele ce face ochi mai de dimineata, de acest anotimp care ne scoate din casa. ne aduce fatza in fatza, in parcuri. ni ne arata unul altuia precum suntem, precum ne pasa. dar, asa-i!, nu prea ne mai pasa. deci nici de primavara. ‘of, sacosele astea, m-au orbit. nu te-am vazut, dragutza. atitea supermarketuri, atita lume in tramvai, atita UE. iar e full 41 astazi. iar ii simt transpiratia celuilalt. si cica a venit primavara. cum dracu sa ma mai bucur?’