A-i cere unei celebrităţi să te ajute discret este ca şi cum i-ai cere unui bancher să te ajute fără să-ţi dea un credit sau unui gânditor s-o facă o vreme pe prostul.
Aud tot mai des că celebrităţile nu fac bine când îşi asociază imaginea cu o cauză nobilă. Jurnalişti, oameni simpli, oameni de afaceri şi, mai nou, chiar şi câteva vedete vor să ne convingă că celebritatea nu face casă bună cu publicitatea şi că există o cale a discreţiei pe care celebrităţile o pot alege atunci când vor să ajute.
Lucrez de trei ani în domeniul cauzelor „nobile” şi am constatat pe pielea mea efectele nocive ale răspândirii acestei gogomănii. Care nu este doar contrafactuală, este şi contraproductivă.A-i cere unei celebrităţi să te ajute discret este ca şi cum i-ai cere unui bancher să te ajute fără să-ţi dea un credit sau unui gânditor s-o facă o vreme pe prostul. Nu e imposibil, dar e impropriu. Bancherul are bani, gânditorul idei, specialistul pricepere, iar celebrităţile au imagine. Accidental, celebrităţile pot avea şi alte calităţi, dar nu pentru asta le iubeşte publicul. Capitalul pe care vedetele îl acumulează şi îl pot pune la dispoziţie este imaginea lor.
Nu are rost să ne ascundem după deget. Felul în care funcţionează mintea şi sufletele noastre este probabil greşit. În preajma celebrităţii, ne simţim brusc mai uşori, avem tentaţia să spunem mai uşor „da” şi să facem fapte bune. Firesc ar fi să n-avem nevoie de astfel de stimuli, dar câţi dintre noi se pot lăuda că au imunitate la celebritate?
Pentru că publicul e curios şi vrea să afle mereu detalii din viaţa vedetelor (iar asta nu-i de ieri, de azi – cancan-uri despre vieţile olimpienilor circulau şi în vechea Eladă), presa va prefera oricând o ştire cu vedete uneia fără vedete. Iar celor mai mulţi dintre cei care dau bani pentru cauze nobile, fie că sunt persoane fizice sau companii, li se pare firesc ca publicul să afle de gestul lor.
Aşa că avem un cerc perfect: finanţatorii dau bani organizatorilor, organizatorii îi cheltuie în interesul beneficiarilor şi implică benevol câteva vedete, beneficiarii îşi văd problema rezolvată, vedetele stârnesc interesul presei, presa informează publicul, iar reputaţia finanţatorilor în rândul publicului creşte.
Imaginea este probabil singurul capital care nu respectă legea conservării materiei: dăruind imagine, sfârşeşti inevitabil prin a dobândi imagine. A-i reproşa unei vedete că-şi lustruieşte brandul pe seama unei campanii sociale este ca şi cum i-am reproşa bancherului din exemplul de mai înainte că acordă credite cu dobândă, sau gânditorului că, atunci când gândeşte, respectă Principiul Terţului Exclus. E cel puţin naiv şi cel mult ridicol.
Puţine dintre vedetele noastre înţeleg că implicarea în cauze sociale este mai mult decât o distracţie de duminică: este o datorie pe care au faţă de comunitate. Publicul are dreptul să vadă că zeităţile laice pe care el însuşi le-a creat îşi folosesc magia şi puterea ca să ajute acolo unde oamenii simpli devin neputincioşi. Iar această datorie trebuie consumată public, adică în spaţiul unde vedetele sunt cu adevărat eficiente (vezi cazul exemplar al Mihaelei Rădulescu care a strâns un sfert de milion de euro în câteva zile).
Atunci când se consumă cu adevărat discret, faptele bune ale vedetelor ţin de mântuirea personală. Iar publicul nu este interesat de ceea ce se întâmplă cu vedetele pe lumea cealaltă. Poate că nu e drept să fie aşa, dar, slavă zeilor, nici în vechea Eladă nu era totul perfect.
:: text: Evenimentul Zilei
tu nu intelegi sau te faci ca nu intelegi?
sincer dezamagesti, implicarea vedetelor in proiecte sociale este benefica dar trebuie facut mai mult decat actiuni de pr.
problema care este discutata cand apar vedete cate minute dupa ce se opresc camerele se mai face ceva?
cate vedete care s-au implicat in proiecte s-au mai interesat ce se intampla cu campania?
e ok plantezi 200 de copaci cu vedete dar restul de 100000 de copaci care ar face o diferenta unde e? asta apropo de campania primarului general al capitalei vedete la plantat copaci.
daca vad ca se face ceva poti zice, uite au facut ceva productiv, dar implicarea asta pt un sfert de ora si punerea la dispozitie a imaginii doar pentru atat e dezamagitoare, iti place o cauza, te implici, o demarezi dar rezultatele concrete pt cei carora este adresata campania unde sunt?
clipuri tv si postere sunt destule acum e cazul sa se faca ceva practic, actiunea de acceptare a rromilor de ce nu e urmata de proeicte de educatie concrete pt rromi?
te implici in stoparea consumului de droguri sau macar prevenirea adolescentilor sa nu se apuce de consum, dar unde este centrul de detox cu medici, paturi programe de metadona, calificare si recalificare profesionala si restul de necesitati pt asa ceva?
problema este inconsistenta acestor programe de pr cu vedete sau fara, fara urmari practice, fara nimic concret, de asta cadeti in penibil si sunteti acuzati de oameni care sunt in domeniu sau de oameni care se gandesc ca iar apar maimutoii astia la televizor si nu fac nimic.
si de asta mai nou numele bucurenci in marea masa de necunoscuti care citesc, care gandessc si carora le pasa, oameni educati, numele tau este asociat cu media de carton.
Nu sunt de acord.Nu spun ca nu trebuie facut cunoscut,dar se poate si altfel,fara atata tamtam,televiziuni,mass-media.Despre o actiune caritabila se poate vorbi si ceva mai discret.Atatia oameni obisnuiti fac si ei acte de caritate,dar ii auzi laudandu-se si aparand la televizor?Sa explic si altfel.Sa spunem ca esti intr-o colectivitate si,ca in orice colectiv sunt oameni vedeta si oameni stersi.Intotdeauna “vedetele” colectivului sunt “in fata” ,indiferent de eveniment:nunta,botez,inmormantare,boala.Se strang sume mari de bani,cu atat mai mari cu cat e “vedeta ” mai mare.Sper ca am fost inteleasa bine,chiar imi doream sa spun asta de mult.
Il vezi tu pe Becali facand donatii la biserici fara o cohorta de cameramani in carca?
Pentru inceput, bine v-am gasit. E prima data cand accesez blog-ul asta si imi place.
Implicarea vedetelor in campanii sociale mai are un efect: puterea exemplului. Sunt multi oameni care isi doresc sa se poarte in general ca cei pe care ii admira. Opiniile acestor oameni sunt influentate de declaratiile, actiunile, atitudinile “idolilor” lor. Schimbare nu este imediata, dar se vede pe termen lung. “Modestia” nu are ce cauta intr-o societate saturata de mesaje. Cred ca daca faci ceva ce are un impact social pozitiv trebuie sa vorbesti despre asta sau sa faci ceva pentru a se vb despre asta.