Din ianuarie mi-am găsit o chirie pe Maria Rosetti. Visez să locuiesc pe strada asta de la 14 ani. Am suferit când l-au mutat pe nenea Iancu din Piaţa Maria Rosetti, am semnat petiţiunea înaintată onor. Primăriei Bucurescilor şi onor. Min. al Culturei, gentilei dne Mona Muscă, care cerea “răspicat, în numele popolului, grabnica repunere a statuei lui I.L. Caragiale, aflătoare actualmente dinaintea Teatrului Naţionale, pe soclu-i originel din str. Maria Rosetti” (Vivat Constituţiunea!). M-am bucurat când nenea Iancu şi-a reluat tihnit locul. Din ianuarie, am să-l pot saluta în fiecare seară. Bravos, naţiune, halal să-mi fie!
O slăbiciune
No Responses to “O slăbiciune”
Comentează
Trimite-mi un e-mail când apar noi comentarii la această însemnare.
Dacă vrei să apară o imagine lângă numele tău, e foarte simplu: fă-ţi un Gravatar.
Asa sa degradat Bucurestiul ca grasole ala e considerat o slabaciune? Pe bicicleta, obezilor.
Am stat si eu pe-aceasta strada. Stiati ca…Maria Rosetti, fosta Grant, a fost pictata de Rosenthal – vezi Romania revolutionara. Un evreu si o englezoaica, mai patrioti decat subsemnata…
Anyways, nu vreau sa dau buzna cu informatii aiurea, good luck cu garsoniera. Saluta si casa mea please, No 16 b, mi-e drag de ea.