Privesti gazonul, iti pare ca un covor moale. E soare, ai chiar si o patura in sacosa. Te-ai intinde, ca esti obosit. Ti-e si foame, iar sandwisul pe care de-abia l-ai cumparat e inca bun. Ah! Iarba, soare, pofta, mancare. Esti in parc, de ce sa nu profiti?!
Dar stai! E mai complicat decat pare. Te uiti in zare si vezi «Calcatul pe iarba este interzis!». Pe bune? Ce lege imbecila. Si atunci unde sa stai? Toate bancile sunt ocupate. Cum unde ? Pe trotuar, pe beton. De ce pe moale, hai mai bine pe tare. Si nu intins, incovoiat. Relaxarea nu e pentru tine. Iarba proaspata e doar pentru privit si admirat. Si te revolti. Da’ de ce zburatoarele calca pe presul verde ? A, te gandesti, mai sunt si patrupedele care se bucura si savureaza fiecare fir de iarba. Nu e corect! Vreau si eu! Daca nu, sa li se interzica si lor. Cu ce sunt ele mai presus de lege? Nu, nene, nici tu, nici ele. Sau, mai bine, ca sa nu iasa discutii, sa se inchida toate parcurile. Ce atata democratie…