Early to bed and early to rise

De vreo două săptămâni mă trezesc la 6. Mi se pare că am mai mult spor dacă lucrez dimineaţa cu capul limpede decât noaptea când sunt obosit.

Decizia am luat-o, ca de obicei, uitându-mă în jur la oamenii cu care vreau să semăn. Asta a fost şi una dintre motivaţiile care m-au ajutat să mă las de fumat, oamenii cu care-mi doream să semăn la maturitate erau, în cele mai multe cazuri, nefumători.

În privinţa trezitului de dimineaţă, nu sunt multe modele la îndemână în România, dar câteva tot am găsit. Şi mai tare m-au motivat de data asta anti-modelele: tot felul de yuppies care, după ce au rupt gura industriei în care s-au format, nici n-au ajuns bine la 30 de ani, că l-au şi luat pe “downshifting” în braţe.

Asta e aşa o izmeneală dâmboviţeană: n-am ajuns noi milionari la 30 de ani, n-am revoluţionat vreo industrie, n-am construit vreun imperiu, n-am speculat cu succes împotriva vreunei monede naţionale, n-am construit vreun soft care să schimbe faţa lumii, n-am dus la bun sfârşit vreun program social care să lase lumea mai bună decât am găsit-o, dar ne-a apucat “downshifting-ul”. Sloganul noii mişcări: Proletari cu gulere albe din toată ţara, odihniţi-vă!

Ei, câtă vreme o ard revoluţionarii ăştia ai loisir-ului pe genul “Sleepy”, eu mă bucur de orele dimineţii când nu prea are cine să mă deranjeze.

Noul obicei mi-a produs şi următoarea meditaţie: am observat că la birou vin cel mai devreme oamenii cu cele mai mari grade de libertate. Am întrebat-o pe o prietenă care lucrează la o multi-uzină când s-a trezit devreme în cariera ei şi mi-a zis aşa:

Când îmi plăcea să merg la serviciu.

Aha. Doi ani şi jumătate m-am trezit la 6:30 ca să merg la British Council, dar, după prima jumătate de an, înjuram regeşte în fiecare dimineaţă. Acum mă trezesc la 6:00 şi fredonez…

Am aflat din ultimul “Time”, că francezii dorm în medie 8.6 ore pe noapte, americanii 8.6, mexicanii 8.4, nemţii 8.2 şi sud-coreeni 7.8. Eu m-am stabilizat la un rezonabil 7. Mihaela Nicola, în schimb, am aflat dintr-un “Elle” mai vechi, a ajuns la un somn minuscul, mai ceva ca polifazicul meu de anul trecut.

Tot în “Time”, dar în cel de săptămâna trecută, am descoperit o fotografie cu Barack Obama lucrând târziu. Reproduc o imagine similară de pe site-ul Time şi textul din versiunea tipărită:

January 28. Late shift. Barely a week into his presidency, Obama works into the night in the Oval office. Senior White House staff report to the West Wing well before 7 a.m.; most are still there 12 or 14 hours later.

Şi pentru că tot vorbim de americanisme, să vă spun continuarea citatului din titlu. E din Benjamin Franklin şi sună aşa:

Early to bed and early to rise
makes a man healthy, wealthy and wise.

Neatza!

  1. Si eu ma trezesc la 6.30 zilnic si lucrez cu spor dimineata. Insa nu mi-am propus asta, ci asa functionez de cand ma stiu. Nici in scoala nu invatam noptile, ci stateam ziua, atat cat eram treaza, si-mi faceam treaba. La 11.30 cel tarziu sunt in pat si…ei bine, asta mi-e metabolismul. E destul de inutil totusi pentru ca majoritatea incepe sa lucreze de la 11 in sus asa ca in orele de dimineata stau si-mi fac de lucru cu altele.

  2. neata,

    ma trezesc la 5 jumate dimineata pt. munca si in afara faptului ca ziua imi pare mult mai lunga si incapatoare decat in alte dati cand ma trezeam pe la 8, acum am si norocul sa ma bucur de primele raze ale soarelui care aici la londra sunt foarte pretioase pt. ca de multe ori pana imi termin munca dispar printre picaturi de ploaie sau nori! sustin trezitul de dimineata chiar si iarna!

  3. Am mai multe amendamente la postarea asta.

    Unul ar fi ca oamenii au bioritmuri diferite si nevoi diferite. Eu, unul, in perioadele foarte active dorm 4-5 ore pe noapte (a durat si ani la rind regimul asta), cind am o pauza mai lunga dorm 10. Si lucrez mult mai bine noaptea (e drept, am si preocupari ceva mai solitare).

    Apoi “downshifting”. Daca il intelegem ca pe o “lenevire” devreme (plaja, yachting, pierdut vremea) atunci este o prostie, zic eu. Dar nu sint de acord nici cu munca asta in zadar, alergatura sterila dupa cariera si bani, investirea timpului exclusiv intr’o singura directie. Vorba domnului Plesu, avem nevoie sa luam si cite o pauza solitara in care sa punem ordine in noi. Personalitatea umana are multe fatete si ratam cu usurinta devenirea ca oameni alergind bezmetici spre o singura implinire. Interpretat asa, “downshifting” este, cred eu, o datorie fata de noi insine. Mai ales ca acum, in secolul XXI, putem sa facem asta.

    Iar exemplul domnului Obama este unul fals. El este un om cu o datorie, asumata pentru o perioada precisa de timp si in niste conditii strict definite, si ar fi absurd sa faca altfel. It comes with the territory, ar spune englezul.

  4. Nu degeaba e vorba aceea din popor: cine se trezeste de dimineata….”. Am ajuns la concluzia urmatoare: cu cat dorm mai mult, cu atat sunt mai obosita asa ca am ales si eu calea trezitului de dimineata. Rezolv treburile minore dimineata si le las pe cele majore pentru dupa ora 12 :D.

  5. Si modelul meu se trezeste foarte devreme, dar, clumea, ma adimira pe mine pentru ca pot socializa pana la 2 noaptea dupa o zi de munca.
    Mi-am dat seama ca modelul este perfect si pentru ca face echipa cu mine. Acoperim 24 de ore :))

  6. Mi-a placut mult articolul, mai ales ca unul dintre scopurile mele pe anul acesta e sa incep sa ma trezesc la ora 6 in fiecare zi. Insa nu-mi prea iasa, poate imi dai niste indicatii despre cum ai reusit sa te trezesti la ora 6.

  7. cred ca intr-adevar e o chestiune de bioritm, nu neaparat de convingere. eu intotdeauna lucrez mai bine noaptea, cand toata lumea doarme. ziua nu pot sa ma concentrez, ma cuprinde mereu o stare de nerabdare. probabil constientizarea “costului de oportunitate”-trebuie sa lucrez si pierd o multime de alte lucruri mult mai placute :D. dar si trezitul de dimineata are farmecul lui. mai ales daca stai la curte si poti sa iesi devreme de tot sa vezi primele raze de soare, sa simti roua de pe iarba…parca incepe ziua altfel si totul merge snur pana seara 😉

  8. ti-am descoperit blogul recent…imi place cum scrii…ai un stil care desi ar putea da impresia unuia transparent ascunde la tot pasul metafore, ironii subtile, mascate chiar “la vedere”.textele pe care le-am citit pana acum desi par a fi pe intelesul oricarui tip de cititor, nu sunt asa…si asta mi se pare genial si esential in arta scrisului.fiecare intelege cat si pana unde poate…sincere complimente si felicitari pentru ceea ce ai realizat pana la varsta asta…in plus esti si simpatic;) …salutari

  9. Senzatia pe care o ai la 9, 10 dimineta, cand vezi ca unii se enerveaza inca in masina in drum spre munca si tu deja ai rezolvat o mare parte din treburile pe cre le aveai in plan in dimineata asta, nu poate fi inlocuita nici cu 10 ore de somn in plus. 🙂
    Noapte buna!

  10. basic_instincts

    “..Decizia am luat-o, ca de obicei, uitându-mă în jur la oamenii cu care vreau să semăn..”
    mda…ideea de a copia nu mi-a placut niciodata. trist este ca si subliniezi “CA DE OBICEI”.
    faptul ca ai ocazia sa auzi murmurul pasarilor care se dezmortesc la ora aia mai imi domoleste elanul critic 🙂
    Fabulos cu adevarat este insa cand omul descopera singur niste adevaruri.

  11. eu citatul de final il stiam intr-o forma asemanatoare de la unul mai batrin, pe numele lui Aristotel :
    “It is well to be up before daybreak, for such habits contribute to health, wealth, and wisdom”

  12. la partea cu gradele de libertate ai mare dreptate. mie nu imi era impusa o ora la care sa vin la birou, dar la 9 cel tarziu eram acolo. colegii veneau pe la 11

  13. mariaderomania

    Statisticile distrug somnul… Asta daca te uiti pe Discovery si vezi cam cat iti dormi viata.. Asa ca putina apa rece, mai putina lene si mai multa realitate. Sau sa dormim treji:-)

Leave a Reply