Gunoiul, ultima frontieră

Sâmbătă am fost iar la strâns gunoaie pe Valea Cerbilor, paradisul picnicarilor de lângă Buşteni. M-a însoţit Malvina Cservenschi, care a lucrat cot la cot cu voluntarii taberei “Recycle, raft & race!” de dimineaţă până seara. Ne-au fost alături şi prietenii de la Heineken România, astfel că la sfârşitul zilei am numărat peste 350 de saci.

De data asta, n-am mai avut parte de voluntari spontani, ci doar de mai multe varietăţi ale picnicarului-cu-braţele-încrucişate: scepticul, cârcotaşul, binevoitorul. O doamnă ne-a dat nişte cărţi despre Iisus cu titlul “Încotro mergem?”. Am vrut să-i zic: “Înspre apocalipsa gunoaielor, doamnă, nu vedeţi ce e-n jur?”, dar mi-am ţinut firea.

În ultimele 3 săptămâni, voluntarii “Recycle, raft & race!” au acoperit întregul traseu de la ieşirea din Buşteni la cabana Gura Diham. În urma lor, au rămas kilometri întregi de pajişte curată, pe care i-am putut admira la plecare.

Nu-i nevoie să-mi spuneţi, ştiu sigur că locul acesta nu va rămâne multă vreme curat. Dar sunt convins că, deşi le-a fost lene sau ruşine sau pur şi simplu nu s-au gândit că pot să ni se alăture, în sufletul celor mai mulţi dintre cei care ne-au privit s-a schimbat ceva. Şi chiar dacă nu vor pune mâine mâna să cureţe şi ei mizeria făcută de alţii, se vor gândi de foarte multe ori înainte de a-şi mai arunca gunoiul în natură. Asta e, de fapt, curăţenia pe care încercăm noi s-o facem.

:: foto: Alexandra Radu

  1. Daca parintii cel putin nu s-au simtit, sunt sigur ca in randul copiilor sentimentul a fost altul. Sunt sigur ca au stat si au judecat ceea ce au vazut. Nu m-ar mira ca in timp sa le tina morala parintilor 🙂

  2. Mi as dori f mult sa va pot ajuta si eu …cat si cateva din prietenele mele…cum am putea sa aflam unde se vor mai desfasura astfel de gesturi extraordinare cat sa nu ajungem la apocalipsa gunoiaielor?:))

  3. basic_instincts

    nu va lasati, indiferent ce spun cei din jur!!
    vecinii mei de bloc se uitau cam ciudat la tineretea care le strange gratis hartiile, pet/urile din gradina o data pe luna. dupa 10(zece)ani au inteles ca nu mi-a picat nici diploma si parca am ceva ce si-ar dori si ei. ma simt un om liber!! 🙂 asha ca am descoperit cu bucurie in primavara, venind in vacanta din departari, ca vecinii strang veseli ce mai arunca trecatorii in gradina. dupa care mi-au marturist usor stigheriti ca au cugetat asupra ideii de a imi copia din preocupari. deci se poate!!! p.s. ce faceti voi e treaba serioasa, organizata si care sper sa trezeasca din amorteala natia la capitolul curatenie.
    Poate se gandeste cineva si la o campanie antigratare. La romani scopul excursiei a devenit mancatul in aer liber. Asta da sport :)))

  4. Daca parintii cel putin nu s-au simtit, sunt sigur ca in randul copiilor sentimentul a fost altul. Sunt sigur ca au stat si au judecat ceea ce au vazut. Nu m-ar mira ca in timp sa le tina morala parintilor 🙂

Leave a Reply