Ateneul Român (© Mediafax Foto)
Alte trei invitaţii la Festivalului Enescu, oferite împreună cu Unicredit Ţiriac Bank, sponsorul principal al evenimentului, îşi aşteaptă doritorii.
Invitaţiile sunt pentru joi, vineri, sâmbătă şi duminică, la concertul de la ora 17 de la Ateneul Român. Fiecare invitaţie este valabilă pentru două persoane.
Dacă daţi click pe fiecare dintre zile, veţi afla cine cântă şi ce e în program, iar aici puteţi afla mai multe despre fiecare artist.
Regulile sunt aceleaşi ca şi data trecută. Pentru a primi o invitaţie trebuie să mă convingi că o meriţi. Motivaţia poate să fie scurtă sau lungă, haioasă sau serioasă, raţională sau emoţională. Important e să-mi placă mie.
Vor exista trei câştigători, care vor fi anunţaţi joi la prima oră. Te rog să precizeci în comentariul pe care-l vei lăsa la ce concert ai prefera să mergi sau dacă nu ai preferinţe.
În fine, dacă mi-ai lăsat deja un comentariu data trecută şi nu ai câştigat, dar vrei să participi şi acum, e suficient să dai copy-paste la comentariu aici ca să ştiu să te iau în considerare. Îţi promit că ai tot atâtea şanse ca un comentariu nou.
Aşadar, stimaţi melomani, stimate melomane, poftiţi de mă convingeţi!
aici discriminezi fara intentie dupa cum presupun eu ! ma aventurez sa spun ca este vorba doar de un exces de zel din parte ta ( ca esti doar bine motivat )
una este sa oferi sansa unui moment artistic de inalta calitate – celui care te citeste – ( oricine este el/ea/ei si intreg regimentul )
alta este sa il rezervi ” melomanilor ” . in acest caz doar iubitorilor de muzica clasica . insider-ilor . cunoscatorilor !
p.s. vecinu meu – pushtiul de optushpe ani – crede in naivitatea sa ca e meloman din cauza ca iubeste la nebunie tehno music . deci , e un d-ala .. cumva – “reivar” 🙂
sh-asha-i bine !!!
Bucuria vine din lucruri marunte si pentru fiecare om are o alta sursa. Muzica e mai mult decat un amalgam de sunete, e un mod de viata, un izvor inepuizabil de energie pozitiva sau negativa. Pianul si vioara sunt cuplul perfect atunci cand manuite cu maiestrie se contopesc intr-o senzatie unica, ce iti poate face sa vibreze fiecare molecula din corp. La asa ceva s-ar reduce motivatia mea..la dorinta de a experimenta o traire profunda.
As prefera sa merg la concertul de sambata.
Buna ziua,
Sincer terrribil mi-ar placea sa merg impreuna cu al meu cavaler incantator la unul dintre aceste concerte. Vineri sau sambata. De ce? Pentru ca mi-ar placea sa-i ofer ceva deosebit cavalerului meu. Iar festivalul “George Enescu” este cu adevarat deosebit.
Cum suntem din orase diferite, ne vedem cat putem de des si as vrea ca, in sfarsit, sa pot sa spun: “Da, m-am ridicat la inaltimea asteptarilor. Am reusit sa-i ofer ceva cu adevarat altfel.”
Adevarata problema este ca mie chiar nu-mi place orasul Bucuresti, asa ca sunt complet ignoranta in ceea ce priveste viata culturala. Poate nu complet, dar 99%, da. Cand nu-mi place ceva, pur si simplu il tratez cu indiferenta cronica. Si ma simt putin jenata cand sunt intrebata de program sau locuri, atunci cand imi vine cavalerul in vizita.
Asa ca.. as vrea sa profit de aceasta “oferta” generoasa, prinsa pe twitter. Fie si numai pentru a-mi linisti constiinta si a-mi spune ca, macar de data asta, am depus ceva eforturi.
Va multumesc,
Alina
P.S. Daca faptul ca am participat la programele de impaduriri imi ofera mai multe puncte, atunci ma voi folosi de acest lucru cu mare tupeu si nerusinare. 😀
Multa vreme am crezut ca Die Moldau (compusa de Bedřich Smetana) are o legatura cu Moldova noastra. 🙂
Oricum pentru mine este una dintre compozitiile clasice preferate. Aceasta pe langa Canon in D Major (Pachelbel), Pavane (Faure), Scheherezade (Rimskij-Korsakov) s.a.
Joi nu sunt in Bucuresti. Merci!
Din 20 de ani de viaţă, 10 am cântat la pian şi totuşi n-am fost niciodată la Ateneu. Am ascultat la întâmplare, nedisciplinat, din colecţia de viniluri clasice strânsă de tata, dar nu-i acelaşi lucru ca un concert de-adevăratelea. Mi-ar plăcea să-l duc pe tata la Festivalul Enescu ca scuză că am stricat acul de la pick-up şi am zgâriat “Simfonia fantastică” pe partea B.
Preferinţe n-am, dar vineri cred că nu pot ajunge.
Nu-i suficient ca trebuie sa vin cu trenul pana la Bucuresti ? Sambata pot sa ajung la timp.
La oricare dintre concertele din weekend vreau sa ajung si vreau sa fiu acolo cu sora mea. Ma tem ca ea, de prea mult concediu de maternitate, de prea multe plimbari in parc si nopti fara somn, nu prea mai vede cat de PERFECTA este viata ei in acest moment. Iar eu mi-am promis ca voi schimba lucrul asta.
Vreau sa o scot din casa si sa mergem impreuna, dichisite si parfumate, la Ateneu. Seara noastra va fi atat de frumoasa, iar ea se va intoarce acasa atat de plina de energie pozitiva, incat va exclama: ‘sa schimb scutece la patru dimineata este cea mai cool viata de noapte pe care am avut-o vreodata!!’ Asta este planul meu secret. Multumesc, Dragos, pentru sprijin!
Buna ziua,
Mi-ar face placere sa primesc doua invitatii.Este un mod placut de a-ti petrece weekendul mai ales ca weekendul acest vor veni parintii sotului meu in vizita.
O seara la un asemenea eveniment ar fi perfect
Salut!
Citind articolul am stat sa ma gandesc daca sa fac asta sau nu. Imi permit achizitionarea unui bilet si totusi nu am facut-o. Interes am dar nu am ajuns pana la casa de bilete. Daca scriu, poate vor fi altii care sa-si doreasca cu adevarat si atunci ei ar merita mai mult decat mine.
Cu toate acestea, am simtit ca trebuie sa scriu. As vrea sa le ofer acest cadou prietenei mele si sotului sau, sa le multumesc pentru tot ce-au facut ei pentru mine!
Multumesc!
PS: invitatiile pot fi la orice concert
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu respir muzică, mănânc muzică şi gândesc muzică… cred că m-am născut pentru muzică şi îmi place să cânt singură în cămară (la pian mai exact) cum “se lăuda” Salinger că ar face dacă ar fi pianist… frumos… dar uneori uite că trebuie să-i asculţi şi pe ceilalţi, că poate cine ştie.. ajungi să cânţi mai mult, să simţi mai mult…
Aş vrea să văd şi eu “cămara” marilor muzicieni, unde se adună lumea înfometată de frumuseţe. De fapt, nu ştiu dacă vreau să-i deranjez, dar dacă mă invită ei… 🙂
copy/paste …
ps: enescu, duminica … sa-i ascult copilaria..
Nu-mi doresc sa te conving, deoarece acest lucru ar insemna sa lipsesc 2 zile de la serviciu…mai ales acum, cand “oamenii mari” si-au asumat codul educatiei :D. Si, apoi…nu-i pot priva de placerea auditiei pe cei care se identifica pana la Dzeu cu muzica buna. Si as calatori vreo 600km…prea multe impotriva! 🙂
Gestul tau laudabil!
Pick me! Pick Me!
E super dacă ajung sâmbătă la Ateneu. Am un motiv simplu: vreau pentru că este ziua ei!
Motivatia mea e simpla ca o zi de weekend: am ascultat aseara concertul Filarmonicii Pitesti in Piata Festivalului si mi-ar placea sa ma delectez din nou cu muzica clasica, dar nefiltrata de boxe si neasezonata cu zgomotul bulevardului. Vineri mai mult decat joi, duminica mai mult decat sambata.
Imi doresc biletele pentru ca ultima oara cand am fost la Ateneu, m-a coplesit pur si simplu, am inchis ochii si mi s-a parut perfect sunetul.
Nu sunt o experta a muzicii, ba chiar ma consider mediocra in cunostinte, dar ma fascineaza.
Mi-am promis ca in cadrul Festivalului voi merge cel putin la un concert si inca nu am apucat sa o fac, asa ca asta ar fi o ocazie.
E prima oara cand aplic sau incerc sa castig ceva. N-am citit celelalte comentarii de teama ca o sa fiu descurajata si n-o sa-l mai postez pe al meu, dar incerc.
As vrea sa merg duminica.
Multumesc!
Nedrept.
De ce sunt doar 3 invitaţii? Chiar atât de puţini merită şansa asta? Nu este motto-ul tău “puţini am fost, mulţi am rămas?”
De ce aş vrea să câştig?
Nu dintr-un capriciu al elitismului care uneori îmi ia minţile când mă împiedic pe treptele în descompunere a unei scări de valori putrede.
Nu datorită recunoştinţei mele infinite faţă de prezenţa muzicii în lume. Căci înainte de muzică ce a fost? – un haos. Iar muzica clasică e lamura muzicii.
Nu pentru că am aroganţa că voi realiza din cuvinte miracolul de a traversa ecranul calculatorului, transmiţând cele mai adânci vise ale mele, şi a-l face pe Bucurenci să exclame: ‘Ei, aşa mai merge!”
Ci pentru un om deznădăjduit, care a uitat rostul vieţii sale, care nu ştie pentru ce merită să trăieşti în România, o ţară care i-a dăruit prin existenţa ei marelui Enescu cel mai de preţ dar: RITMUL. Îi voi da lui invitaţia.
Iar dacă ar fi să precizez o data exactă, atunci vineri sau duminică.
cred ca sunt doi ani de cand planeta pamant mi se pare cea mai plictisitoare.
parca toate lucrurile au fost spuse. parca nimeni nu mai are nimic interesant de zis.
parca nu mai exista eroi, oameni care sa te inspire.
descoperi ca toti oamenii spre care te uitai in sus odinioara sunt banali si ei.
toata lumea e la fel, nu mai exista autenticitate, nimeni nu o cultiva. sunt doar turme.
nu mi s-a mai facut pielea de gaina de foarte mult timp.
nu am mai fost la un concert de muzica clasica de cand eram mic.
am auzit de festivalul enescu si cred ca lucrurile care se intampla acolo sunt grandioase.
vreau sa incerc sa mi se ridice parul pe mana. vreau la festival.
pot?
Intre a castiga si a nu castiga aleg sa nu castig doar daca acel castig trebuie sa-l impart cu mine insumi. De orice natura ar fi castigul. Intre a fi meloman si a nu fi meloman aleg sa tind spre a fi meloman si sa ma pierd in alte stari. Ar fi o experienta extraordinara care sta scrisa undeva la capitolul “de facut”.
Joi si vineri ea e schimbul doi, dar cred ca s-ar putea invoi in caz ca…
Daca tot am scris putin dupa ce am fost deja 2 seri in P-ta Festivalului, las si aici aceleasi randuri – cred mai mult in lucurile facute “la cald” decat in cele foarte elaborate:
“mergeti sa va bucurati sufletul
Asta seara, fara sa-mi fi planificat asta si poate cu atat mai bine, avand undeva in minte indemnul insistent al lui Tudor Chirila, am facut un ocol si pe seara m-am oprit in Piata Revolutiei la Festivalul George Enescu. A fost un moment de WOW cu litere cat mai mari. Greu de pus in cuvinte placerea si linistea pe care le poti simti la un astfel de concert. Va recomand, cu caldura, sa mergeti, macar pentru putin timp, macar pentru o seara, sa va bucurati sufletul cu ceea ce se intampla acolo. Cu muzica pura, cu leganare, cu plutire, cu visare – oamenii aia sunt niste samani ai notelor.
Atmosfera este superba, relaxata, fara fite si priviri lungi, foarte, foarte multi tineri – am vazut un cuplu care statea in spatele scaunelor, in picioare si dansau usor pe acordurile de pe scena – sublim. Imi pare rau ca nu am avut camera sa pot face poze dar in acelasi timp ma bucur – asa am putut savura linistit toata licoarea muzicala.
Mergeti, va rog, mergeti sa va spalati sufletul cu apa pura din izvorul muzicii.
PS – cat am stat acolo, am numarat 10 bicle plus a mea, 11 participanti la Festival veniti la pedale, in decurs de mai putin de 2 ore. Nu-i rau”
Si dupa ce si aseara am trait sentimente cel putin asemanatoare (la plecare mi-am sunat toti prietenii sa-i indemn la Festival) am simtit cu atat mai mult ca mi-as dori sa ma pot apropia de starile pe care tu si Tudor le tot impartasiti pe Twitter. Multumesc pentru sansa. Preferinta ar fi pentru Joi sau Vineri.
Baby, I’ve been waiting,
I’ve been waiting night and day.
I didn’t see the time,
I waited half my life away.
and me I’m up there waiting
for the miracle, for the miracle to come.
unul dintre miracole: concert cu lucian ban
If it be your will!
🙂 Foarte frumos din partea voastra sa oferiti astfel de invitatii, nu stiu daca criteriul ales de tine e cel mai obiectiv, dar important este scopul. Eu nu mi am propus aici sa impresionez, desi recunosc , daca nu asi fi fost ocupata cu pregatirea unui examen foarte important nu asi fi dat inapoi din a incerca sa castig unul dintre bilete. Ideia nu era aceasta . Intamplator zilele acestea m am “ciocnit ” de tine in Carturesti si mi am amintit ca vroiam sa ti scriu cu mult timp in urma pentru a te felicita. Am uitat. Cred ca e mult spus ca te admir, dar te apreciez. Desi presupun ca toti o fac, inca o apreciere in plus nu strica. Un om drag mie spune ca oamenii muncitori merita incurajati si sustinuti.Asa ca o vorba buna in plus nu strica. Asadar, bravo domnule Bucurenci si tot inainte. Tot omul ala drag mie imi zice ca nimic nu i prea sus cand vrei cu adevarat, banal dar adevarat.
Atat am eu de spus, doar o mica incurajare.
P.S daca mai faceti concursul la anul promit ca ma voi antrena intens pentru a impresiona…, daca nu, voi da cu siguranta din salariul meu MARE de rezident 50 de lei pentru a merge la festival
Numai bine,
mihaela
multumesc frumos, mihaela!
:-?? cu multa placere domnule Bucurenci