Ieri am primit o veste bună din partea Agenţiei de Vise: Sarah Chang şi Andrew von Oeyen cântă la Ateneul Roman pe 14 februarie.
Sarah Chang, cândva un copil-minune al muzicii şi astăzi una dintre cele mai mari violoniste ale lumii, a susţinut recitaluri alături de orchestre precum cele din Philadelphia şi din Londra, Filarmonica din New York, cea din Berlin sau cea din Viena. Printre numeroasele premii obţinute de către Sarah Chang se numără şi Avery Fisher Grand Price, cea mai importantă distincţie din domeniul muzicii clasice.
Andrew von Oeyen este considerat unul dintre cei mai buni pianişti ai generaţiei sale. De la debutul său alături de Filarmonica din Los Angeles, a susţinut recitaluri alături de cele mai mari orchestre ale lumii. Printre apariţiile sale mai recente se numără recitaluri la Wigmore Hall din Londra, festivalul francez “Piano en Valois”, precum şi în toate marile săli de concert ale Japoniei.
Programul serii
Cesar Franck – Sonata în La major pentru vioară şi pian
Christopher Theofanidis – Fantezie
Johannes Brahms – Sonata nr. 3 op. 108 în re minor pentru vioară şi pian.
Biletele pentru recital au fost puse în vânzare în reţeaua Eventim.
Sarah Chang, într-unul dintre primele concerte care i-au adus, la începutul anilor ’90, recunoaşterea internaţională: concertul pentru vioară de Ceaikovski cu orchestra din Montreal.
Toate cele 3 piese sunt uşurele. Interpretabile de aproape orice violonist care se ia în serios. Ceea ce înseamnă ca mademoiselle Sarah este exact exponenta marketingului de tip nou. Bravo ei pt talent, chapeau bas…
Şi felicitări celor care se ocupă de programul ei, business curat…
Orice snob trebuie să fie de faţă, acolo la Ateneu.
Probabil ca printre multi snobi or fi si unii care chiar iubesc muzica si din respect pentru ea se abtin de la comentarii gen “piese usurele”…
Slava-Domnului ca mai sunt pe Lume oameni ce vorbesc doar in numele Iubirii de Muzica … Atunci, doar atunci, nu-ti mai poate fi “teama de nimic” … si-ti ramane Bucuria-ntreaga! plus o Orhidee si de la mine. Cu drag!
Multumesc Razvan Bucurenci.
io sunt fan anne sophie mutter, dar ma gandesc serios la un weekend home sa o vad si pe dna chang. daka tu zici ca e ok, am incredere.
recunosc ca nu stiam de ea 🙁
Traiasca Perlman!!!
Nu cred ca aprecierile de gen “piese usurele” sunt cele mai potrivite pentru o violonista de talie internationala precum Sarah Chang. Tin sa aduc aminte ca ea si-a facut aparitia pe scena internationala ca un copil-minune, cantand lucrari de Sarasate, Paganini, Mozart si Bruch la varsta la care altii abia invata gama Do Major. Nivelul ei violonistic este foarte ridicat. Si a fost asa dintotdeauna. Piesele pe care le-a prezentat in recitalul din seara de 14 februarie, sunt lucrari de maturitate muzicala, niste adevarate bijuterii muzicale, pe care marii violonisti se incumeta se le cante numai cand au ceva inedit de spus, o varianta personala de interpretare cu gust (lucru care vine odata cu varsta) Sarah a dat dovada de o asemenea interpretare. Sonatele de Brahms, respectiv Frank sunt lucrari care solicita foarte mult atat violonistul, cat si pianistul, pentru ca fiecare sunet este, de fapt, o stare de spirit ce trebuie transmisa publicului. Sunt o serie de subtilitati care au rolul lor in muzica, pe care interpretii le cauta ani de zile ca sa le poata reda in toata simplitatea si originalitatea lor. Cat despre public, cu siguranta ca au fost in sala si tineri muzicieni care au avut mult de invatat de pe urma recitalului celor 2 artisti: Sarah Chang si Andrew von Oeyen.