Un hibrid reușit

Astă-vară, când a intrat Papa Prius în service pentru revizie, prietenii de la Toyota mi-au dat noul Auris cu motor hibrid integral în test-drive și n-aș vrea să plec înainte de a vă povesti ce m-a impresionat la această mașinuță.

Pentru cei care nu știu, hibrid integral înseamnă că automobilul poate folosi pentru propulsie fie doar motorul electric, fie doar cel pe benzină, fie pe amândouă în același timp.

Ce mi-a plăcut foarte tare este că au introdus trei moduri de condus (Eco, Normal și Power) care, practic, îți reglează accelerația. În Eco ai o accelerație leneșă, care te invită la meditație și politețe în trafic. Modul Normal îl cunoșteam deja de la Prius, iar modul Power este cu adevărat surprinzător: promite o accelerație de la 1 la 100 de km în 11,4 secunde. Nu, n-am făcut liniuțe, dar, la cât mă pricep eu, cred că cifra asta e aproape de realitate. Evident, preferința mea merge înspre modul Eco, care promite (și livrează) un consum de până în 4 la sută și care, de fapt, te ajută să te comporți ca un șofer civilizat, conducând ecologic (cum vă sună emisii de doar 89 g/km?) și, mai ales, preventiv.

Am mai fost impresionat de dotările standard ale mașinii. Țineți-vă bine: pe lângă toate airbag-urile posibile și tot felul de sisteme de stabilitate și de asistență pentru rulare, are senzor de lumină pentru faruri, senzor de ploaie pentru ștergătoare, pilot automat, Bluetooth, comenzi vocale și o groază de comenzi pe volan. Toate astea la o mașină care e marketată cu o clasă sub Prius. Când am băgat în marche arrière și în oglinda retrovizoare a apărut imaginea transmisă de camera video amplasată în spatele mașinii, am rămas pur și simplu cu gura căscată.

Am verificat și modelul condus de mine (motorizarea Hybrid Synergy Drive de 1.8 litri pe benzină) costă 19,516 euro fără TVA. Pentru o mașină din clasa ei, nu e puțin, dar pentru un automobil hibrid integral cu dotările astea, mie mi se pare o ofertă foarte bună.

Ce nu mi-a plăcut, ca să nu credeți că am căzut în cap după Auris, este design-ul interior. Sigur că asta e o chestiune de gust (sunt mulți care spun că Prius-ul e urât, eu nu-l găsesc deloc așa). Designerii Auris-ului au încercat ceva ce mie mi se pare că nu le-a ieșit sau mai bine zis le-a ieșit destul de chinuit. Iar luminile și culorile, într-o paletă, cum să vă spun, cam disco, nu mi-au plăcut deloc. Nici albul-frigider al caroseriei nu m-a dat pe spate, dar asta se poate schimba ușor.

În orice caz, pe mine Auris-ul aproape m-a convins. Dacă aș fi eligibil pentru un leasing (dar nu sunt), m-aș gândi serios să-mi iau așa ceva în State.

Leave a Reply