Cameramanul face parte din recuzita obligatorie a oricărei nunţi care se respectă. Pentru nuntaşi, el nu e mai mult decât un ochi prelungit cu un obiectiv. Dar caseta video sau DVD-ul nu spun cum se văd cu adevărat nunţile din perspectiva cuiva care le filmează pe bandă rulantă. Am făcut cândva această experienţă şi am [...]
Archive | alte articole RSS feed for this section
Mai multe veri de neuitat
Pentru unii, copilăria la ţară a fost un basm frumos. Pentru mine, a fost mai degrabă un coşmar. Fiecare 15 iunie era la fel. Nici nu coboram bine cu coroniţa de pe podium, că începea graba. Îi aruncam din mers învăţătoarei celofanul cu garoafe, îmi luam pe fugă rămas bun de celelalte bluze pepit sau [...]
Valea Plângerii
E de mirare că încă nu există în România un show de televiziune “Bocesc pentru mine”. Sau “Plânge-te!”. Pentru că, hai să nu fim modeşti, asta e o treabă la care chiar ne pricepem. Dacă aţi mers măcar o dată în viaţă cu taxiul în Bucureşti, ştiţi despre ce vorbesc. Taximetriştii sunt cei mai nemulţumiţi [...]
Cei care s-au prins
A avea stil înseamnă a te purta în acord cu tine însuţi, a vibra în registrul care ţi-e propriu. Femeile au o ureche muzicală cu care simt instrumentele dezacordate şi notele false. Nu trebuie să ai un doctorat în studii de gen ca să observi că femeile preferă bărbaţii cu stil. Aşa cum noi preferăm [...]
Culmea competiţiei
Ce legătură există între plasmele din sufrageria românilor, şmecheria şi claxoanele din trafic, telefoanele de sute de euro şi certurile de la cozile de supermarket? Toate vorbesc despre obsesia românilor de a se lua la întrecere unii cu alţii. Acum două decenii, să ai o proprietate pe Valea Prahovei însemna să ai o casă de [...]
Publicist în luna lui Prier
Luna asta mă găsiţi: în Tabu (numărul “eco”, ajuns deja o tradiţie pentru care trebuie să-i fim recunoscători Cristinei Bazavan), găzduind dosarul “Mica ecologie”, editat de Cristi Lupşa, despre gesturile mici ale celor pentru care ecologia nu mai e de mult un moft: Dacă veţi deschide bine ochii (şi veţi închide pentru o clipă televizoarele) [...]
Meditaţie despre fiţe
Când protestam împotriva căciuliţei cu franjuri, când înlăturam cu nesfârşită grijă caimacul din lapte (yuck!), când insistam să merg la frizer pentru că mi se părea că port în cap o mătură, când refuzam să plivesc stratul de ceapă pentru că nu-mi plăceau gândacii, râmele şi păianjenii, când aprindeam toate luminile din casă pentru că [...]
Vargas Llosa despre cultură şi erotism
“După ce le zgârii un pic suprafaţa, toţi dictatorii sunt unul şi acelaşi lucru.” În “Sărbătoarea Ţapului” se regăsesc fragmente importante din istoria Republicii Dominicane. Cât de mult vă documentaţi înainte de a scrie un roman? Mario Vargas Llosa: Întodeauna fac o cercetare documentară, dar nu neapărat pentru a scrie o carte cât mai aproape [...]
Amintire cu Vargas Llosa
Ne aflăm în holul de plastic lucitor al Howard Johnson Grand Plaza Hotel. Reprezentantul editurii Humanitas, amabilul Horia Barna, abia îşi revine după ricoşeul antologic al recepţionerei, care, întrebată dacă domnul Vargas Llosa a sosit deja, ne-a rugat să-i spunem cum se scrie numele respectiv „ca să-l caute în sistem”. Horia Barna rămâne bouche bée, [...]
Je l’aime, “Elle” m’aime
Din iulie, mă puteţi citi în “Elle” (o revistă pe care o urmăresc şi o admir de multă vreme), în ediţia românească. În primul editorial fac dezvăluiri cutremurătoare: adevărul despre minciună Pe blog, la sfârşitul lunii. Până atunci, la tarabă.
Comentarii