În lamentația generală despre cât de prost e litoralul românesc, lumea pare să creadă că Marea Neagră se întinde în nord doar până la Constanța.

Pe vremea când lucram la “Salvați Delta” îmi venise ideea unei campanii pe care cred și astăzi că ar trebui s-o facă Ministerul Turismului. Niște outdoor-uri cu fotografii seducătoare din Delta Dunării amplasate în Bulgaria pe drumul spre Albena, spre Nisipurile de Aur, spre Burgas. Textul, în limba română, ar fi sunat așa:

“Nu știți ce pierdeți”.

De 6 ani de când îmi petrec cel puțin două mini-vacanțe de vară în Delta Dunării sunt siderat de importanța încă prea mică pe care strategii turismului românesc o atribuie acestei minuni pe care natura a creat-o la gurile marelui fluviu. E drept că majoritatea covârșitoare a turiștilor se înghesuie pe plajele dintre Mamaia și Vama Veche, dar asta nu înseamnă că la nord de Năvodari nu e nimic de văzut. Adevărul e că mai mult de jumătate din litoralul românesc nu e așa de prost precum se spune, e doar puțin cunoscut pentru că e foarte prost promovat. În plus, Delta Dunării nu înseamnă doar litoral, iar pentru amatorii de soare, plajă și înot există sumedenie de destinații posibile în cuprinsul celor 500 de mii de hectare ale rezervației UNESCO.

Nu vreau să spun că-mi doresc să văd puhoiul de turiști care sufocă vara stațiunile-clișeu din sud dând năvală în Deltă. Nici ei, nici ecosistemul deltaic nu s-ar simți foarte bine dacă s-ar întâmpla așa ceva. Dar mi se pare evident că potențialul turistic al acestui paradis acvatic care l-a fascinat pe Jacques-Yves Cousteau este încă sub-exploatat.

Văd în Deltă nu doar puțini turiști, îi văd aglomerați ciorchine în jurul câtorva destinații facile. Foarte mulți au venit aici ca o alternativă ieftină la prețurile scandaloase din sud, ceea ce e o ironie. Delta trebuie să rămână accesibilă oamenilor cu venituri mici, dar poziționarea ei turistică ar trebui să se adreseze unor turiști pretențioși, dispuși să cheltuie sume importante de bani pentru o vacanță cu adevărat memorabilă. Niciunul dintre prietenii pe care i-am adus prima dată în Deltă nu au plecat neimpresionați. Doar că, până să le propun eu, nu luaseră niciodată în calcul această destinație.

În ultimul weekend petrecut în Deltă, am trecut pe lângă două complexe turistice importante închise vara asta din lipsa turiștilor și m-am gândit la o vorbă care ne aparține și ne descrie în egală măsură: Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă.

Mai jos, câteva cadre din arhiva personală:

Acest text dezbate problema crimei asupra cailor din padurea Letea.

Va rog sa nu replicati ca exista alte probleme mai importante in tara.

Toate problemele sunt importante!

Dar azi va vorbesc despre CRIMA DE LA LETEA!

Ce text echilibrat, lipsit de patetism si de impact trebuie conceput pentru a stopa o crima? Ce fel de text trebuie compus ca sa poata provoca o stopare a unei atrocitati? Poate un mesaj, un text, o ruga, un urlet sa opreasca cruzimea absurda, oarba, scarboasa?

continuarea aici

Foto: Florin Chiriac

De şapte ani, de când am descoperit Delta Dunării, n-am lipsit nicio vară de la Sfântu Gheorghe. Mi se pare cel mai frumos loc de pe litoralul românesc (pe locul doi e Portiţa). Vacanţele la Sfântu, chiar dacă durează numai câteva zile, sunt nişte oaze de linişte din care revin mereu senin şi cu bateriile încărcate. Nu-mi fac niciodată planuri, mă hotărăsc mereu pe ultima sută de metri, aşa că nu ştiu nici acum când voi merge.

Dar vreau să-mi diversific puţin opţiunile culinare, pentru că ştiu că sunt nenumărate gospodării unde poţi mânca peşte proaspăt excelent gătit în fiecare zi. Aşa că vă rog pe cei care aţi mai fost sau care mergeţi regulat în Sfântu să vă deconspiraţi bucătarul/bucătăreasa. Mă interesează nu doar numele şi nişte date de contact (adresa sau telefonul mobil), dar şi ce fel de om e, ce găteşte, cum găteşte, ce v-a plăcut cel mai mult, cum arată casa/curtea etc.

Mă gândesc să adunăm aici informaţiile astea în ideea în care mai sunt şi alţi împătimiţi ai locului care vor să încerce ceva nou.

Am descoperit o gaşcă de tineri foarte dezgheţaţi la minte, o energie şi o atmosferă de care mi-era dor. Felul în care s-au mişcat organizatorii şi mai ales modul în care au depăşit cele câteva obstacole logistice apărute pe parcurs m-au convins că noii profesionişti vin tare din urmă. Aşa să ne-ajute Dumnezeu

:: marţea trecută, între Capidava şi Cernavodă

Asociaţia MaiMultVerde a câştigat premiul la categoria ”Community Development” cu proiectul “Cartea Dunării Albastre” la ”CSR Awards Gala”. Realizat cu sprijinul Coca-Cola HBC Romania şi Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), proiectul “Cartea Dunării Albastre” reprezintă varianta implementată în România a proiectului internaţional “Danube Box”. Proiectul s-a născut din dorinţa de a oferi o alternativă educaţională asupra problemelor de protecţia mediului de la malul Dunării în rândul a peste 500 de elevi de gimnaziu din 22 de şcoli dunărene.

Am obţinut anularea acestor concesiuni sub ministeriatul Sulfinei Barbu şi credeam că ele sunt de domeniul trecutului. M-am înşelat. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură cere reintroducerea lor. Am semnat ieri o scrisoare iniţiată de “Salvaţi Delta” pe această temă şi prezentată de Liviu Mihaiu parlamentarilor:

Catre: Camera Deputatilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice

In atentia Domnului Presedinte: Valeriu Tabara

Referitor la: Amendamente la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonantei de Urgente a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura

Stimate domnule Presedinte,

Organizatiile semnatare au aflat cu surprindere ca Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura intentioneaza sa reintroduca concesiunile piscicole in Romania, actiune considerata extrem de controversata datorita efectelor negative ce pot afecta atat dezvoltarea durabila a comunitatilor de pescari, cat si biodiversitatea habitatelor pisciole.

Prin prezenta adresa va aducem la cunostinta ca organizatiile noastre nu sunt de acord cu introducerea amendamentelor Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură referitoare la concesionarea habitatelor naturale piscicole din domeniul public al statului.

In opinia noastra introducerea acestor amendamente in lege poate deveni foarte periculoasa si poate provoca o repetare a situatiei din perioada 2002-2006, cand au fost date in concesiune o serie de terenuri pe care se aflau amenajari piscicole.

Este binecunoscuta problema concesiunilor amenajarilor agricole si piscicole din Delta Dunarii unde actele abuzive de gestionare a resurselor si impotrivirea la procesul de reconstructie ecologica a adus grave prejudicii atat populatiei locale, cat si mediului inconjurator.

Solutia pe care v-o propunem este ca in cadrul viitoarei legi privind pescuitul si acvacultura sa fie introdus un amendament in care sa se prevada in mod clar accesul organizatiilor de pescari, legal contituite, la resursa acvatica vie. In acest fel, populatia locala va fi cea care va beneficia de resursa piscicola, rezolvandu-se in acest fel o problema de ordin economic, social si de mediu.

De asemenea, in cazul zonelor cu protectie speciala, asa cum este Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, consideram ca administrarea resurselor piscicole ar trebui sa fie coordonata de institutia care administreaza si asigura managementul acelei zone protejate asigurandu-se astfel o gestiune integrata a biodiversitatii in acord cu prevederile europene cuprinse in Directivele de specialitate.

Asigurandu-va de disponibilitatea nostra de colaborare in rezolvarea acestei situatii, va adresam rugamintea de a ne informa cat mai curand, in termenele prevazute de legislatia privind transparenta decizionala, cu privire la deciziile care au fost adoptate in privinta acestui proiect de act normativ.

Cu deosebita stima,

Asociatia Salvati Dunarea si Delta, Bucuresti – presedinte Liviu Mihaiu

Fundatia Eco Pontica, Tulcea – presedinte Florin Palade

Centrul Regional de Ecologie Bacau – coordonator Gabriel Gritcu

Oceanic Club, Constanta – director coordonator dr. Razvan Popescu-Mirceni

Parcul Natural Balta Mica a Brailei – director dr. Radu Moisei

Asociatia ARIN, Braila – presedinte Codruta Nedelcu

Centrul Regional de Resurse ONG Suceava – coordonator Cezar Grozavu

Clubul Ecologic Origini Verzi Suceava – coordonator Cezar Grozavu

Asociatia de Turism si Ecologie “Caltun” Club UNESCO, Curtea de Arges – presedinte Nicolae Lazar

Asociatia Iubim Natura, Bacau – presedinte Florin Suciu

MaiMultVerde – preşedinte Dragoş Bucurenci

De-abia aştept să văd pe cine vor nominaliza pentru această funcţie. Eu am auzit că în PSD se pregăteşte Verbina, fostul mare concesionar. Încă sper că e o glumă proastă.

În orice caz, cu Liviu Mihaiu, Administraţia RBDD pierde un om devotat. Singura consolare este că Asociaţia “Salvaţi Delta” îşi recâştigă un activist valoros. Dar toată afacerea pute de la o poştă a restauraţie. Fie-le alegerea uşoară…

Citiţi povestea aici.

Zice guvernatorul Liviu Mihaiu:

Lobbyul parlamentar pentru vanatoare este atat de puternic incat nici un HG ce favorizeaza vanatoarea nu-l poti vedea sau auzi de rapid ce trece, asa cum s-a intamplat cu ultimele doua din noiembrie si decembrie.

Cand ai peste 100 de parlamentari vanatori, asa cum era in Parlamentul trecut, este foarte greu sa apelezi la chestii de-astea puerile cum ar fi constiinta patrimoniala sau etica vanatoreasca; cantitatea primeaza.
In programul cu pelicanul cretz de care suntem si noi, Rezervatia Deltei, responsabili direct, s-au cheltuit din bani europeni peste 700.000 de euro. Asa cum nu exista civilizatie si masuri punitive sa o intretina, asa se-ntampla si in domeniul vanatorii: barbarii pleaca la vanatoare de mistret sau gasca, dar trag si intr-un vultur codalb ca poate da bine impaiat pe birou. Sau, de ce nu, intr-un pelican “ca ne mananca pestele, da-l dracu’!“

I couldn’t agree more…