În toamnă am răspuns invitaţiei prietenilor mei, Răzvan Crişan şi Traian Bossenmeyer, de a participa la una dintre conferinţele GoMentorship. Le mulţumesc încă o dată pentru că mi-au dat prilejul să vorbesc despre câţiva dintre oamenii fără de care aş fi prea puţin din ceea ce sunt azi.
Archive | irina nicolau RSS feed for this section
Şapte pernuţe
Au trecut 7 ani de când s-a dus. M-am gândit la ce scria Cioroianu în 2002: Irina avea atîta firesc în ea încît ar fi putut da la toţi cei cu care intra în vorbă şi tot i-ar mai fi rămas pentru o lume proaspătă, reîncepută. Avea prieteni cum nimeni altcineva. N-am întîlnit pe nimeni [...]
Irina despre iubire
de ziua ei Nu am deosebit niciodata iubirea de cuplu de aceea care se naste intre prieteni. Calitativ, mi se par foarte apropiate. Consider la fel de valoroase iubirile scurte, intilnirile puternice, de tipul blitz-krieg, in care oamenii se devoreaza, se consuma, produc o combustie foarte speciala si se despart; imi plac situatiile in care [...]
Fără titlu
Eram la Manchester, aterizat de dimineaţă într-o clădire de birouri, zgomotoasă ca o fabrică şi primitoare ca un azil. Terminasem mai multe întâlniri cu oameni pe care nu-i cunoşteam, era aproape 6 şi gulerele albe îşi părăsiseră celulele, în aşteptarea unei zile mai bune. L-am întrebat pe Ian, tipul care se ocupase de mine şi [...]
Dor
Tot azi e şi ziua Irinei. Ar fi împlinit 62 de ani. Nu ştiu ce să mai spun, dorul de Irina n-are nume… În Dilema Veche de săptămâna trecută, Alex. Leo Şerban a ales pentru colajul “15 ani de dileme” unul dintre textele ei: Eu cred că Irina Nicolau trăia pe stradă. Aproape ca un [...]
Riri în imagini
Ieri dimineaţă mi-a trimis soru-mea câteva fotografii cu Irina Nicolau. Tata a găsit nişte filme vechi şi le-a scanat. Sunt de la lansarea “Haide, bre!” la Lăptăria lui Enache, cu Șerban Anghelescu şi Cezar Paul-Bădescu.
De ce n-am nici un dor
Am cunoscut putini oameni care sa iubeasca Bucurestiul la fel cum il iubea Irina Nicolau. Sunt plecat de vreo doua saptamani din tara si mi-am adus aminte de ea ieri-seara, cand am ajuns la Paris. Irina a locuit o vreme aici, prin anii ‘90, cu o bursa oferita de Colegiul Noua Europa, si le scria [...]
Ciorapel
La numai cateva zile dupa insangeratul decembrie, cand lupta pentru putere pune deja in umbra memoria eroilor si a eroismului, Irina Nicolau a facut, impreuna cu cativa prieteni, prima carte despre Revolutie. Albumul cuprinde intre copertele sale o marturie care este cu atat mai graitoare, cu cat sursele ei stau sub specia efemerului: autorii au [...]
Irina Nicolau: o incredintare de tipul “bessa-bessa”
(fragmente dintr-un interviu inedit de Ciprian Voicila, publicat in Dilema Veche, nr 127) Irinei Nicolau nu ii placeau referirile la moarte, ceea ce ma determina sa spun, preluindu-i o expresie care a deturnat destine in cercul prietenilor ei, ca pe 3 iulie 2006 se implinesc patru ani de cind Irina a plecat sa manince nori [...]
Comentarii