“No’ viniți în cur la Bora și vă-splic io undie-i Brădieștiu…”
mă ia foarte repede ardeleanul mic la stat, dar mare la sfat, când aude unde vreau să ajung. Întrebasem un polițist pe unde se iese din Aiud pentru Rîmeți, omul s-a băgat în vorbă și m-a luat tare. Încrezător în mitului ardeleanului binevoitor, i-am dat ascultare.
Frate, ce-i chestia aia?!?
Se zice că filosofia s-a născut din mirare. Din mirarea prietenului meu s-a născut un potop de toată frumusețea. Prognoza era cât se poate proastă pentru toată săptămâna. Din București am ieșit pe un cer senin, dar spre Pitești am văzut un fel de tornadă orizontală apropiindu-se de autostradă. Nici n-am apucat să ne bem cafeaua în benzinăria unde oprisem că norul lung și cenușiu s-a așezat deasupra noastră și a început să toarne o răpăială diluviană.
În săptămânile astea am ținut mai multe cursuri PCM la o companie cu sediul într-o clădire frumoasă, dar ușor aseptică, de birouri. Plantele decorative, ferestrele izolante și aerul climatizat m-au ferit cu succes de vipie, dar m-au și alienat întrucâtva. Mi s-a făcut un dor de mare, de munte, de baltă, de creastă, de aer tare și de apă curgătoare.
Nici n-a părăsit bine Elena Udrea proaspăt inauguratul port turistic din Mangalia, că am și descins din Papa Prius, gata ptr micul exercițiu de imaginație – cum va arăta viața mea la 40 de ani.
Echipat, conform instrucțiunilor, cu pantaloni lungi, cămașă cu mânecă lungă, ochelari de soare, “ceva de cap” și încălțări cu talpă albă, m-am îndreptat spre barca lui Lucian Mândruță, cel care m-a invitat (când cu lansarea Cicloteque din Parcul Drumul Taberei) să particip la așa-numita Regată a Presei.
Nu e niciodată prea târziu pentru a-ți reaminti arta conversației.
Ai observat, ultima dată când ai urmărit un talk-show la una dintre televiziunile “de știri”, că oamenii nu discută unul cu celălalt, ci, cel mai adesea, unul în pofida celuilalt? Iar asta nu se întâmplă de ieri, de azi și nici nu ține de specificul local.
N-am cuvinte să vă descriu starea de transă în care au fost vreme de patru ceasuri copiii de la Centrul de Plasament “Robin Hood”, unde am organizat a treia aniversarea a MaiMultVerde. Nici eu nu mi-am revenit încă. A fost aniversarea pe care o visez de ani de zile. Am să pun mâine fotografii și, când veți vedea cine au fost oaspeții lor, veți înțelege. Mi-am adus aminte de ce mi-a scris mai demult Alexandra. Îi împrumut propoziția pentru că se potrivește de minune:
Cu zîmbetul lor se face vară.
Am mari emoții în legătură cu aniversarea MaiMultVerde (împlinim 3 ani) din această seară. Am luat o pauză de la lucru ca să vă povestesc ce se întâmplă.
Am venit la Centrul de Plasament “Robin Hood” din cartierul Berceni Apărătorii Patriei (mă corectează Cabral) și le amenajăm copiilor și tinerilor de aici un spațiu verde nou-nouț, le construim un umbrar, iar seara le pregătim o petrecere pe care s-o țină minte toată viața.
Era o figură moșu! Cu contradicțiile lui cu tot, că era când de-un liberalism ultra-radical, ultra-progresist, când dădea într-un naționalism din cel mai feroce, era incredibil cum trecea de la una la alta. Îi mai ziceam: “Nu se poate, nea Petrache, ideile astea se bat cap în cap. Nu se poate s-o susții azi pe asta și mâine și pe cealaltă”. Și el se uita la mine și dădea din umeri (și aici, sprâncenele profesorului Radu Preda se transformă în două semilune, umerii sacoului se boțesc în sus, iar vocea mucalită pițigăiază replica lui Țuțea):
“Da’ de ce, dragă, m-am însurat cu ele?”
Lunea trecută am fost de gardă ca voluntar nemedical pe Unitatea de Terapie Intensivă Mobilă (UTIM) de la Detașamentul de Pompieri Chimiștilor și am avut o “baftă” rară: timp de 12 ore n-am primit niciun caz. Evident, am plecat puțin dezamăgit și destul de hotărât să fac mai multe gărzi la spital, unde e mai mereu câte ceva de făcut și de învățat, decât pe ambulanță, unde totul depinde de noroc.
Ieri am fost din nou voluntar pe UTIM-ul de la Chimiștilor și m-am răzgândit. A fost o gardă plină de dimineața până seara, cu cazuri interesante, unele grave, altele mai puțin grave, cu două preluări de la elicopter ale unor pacienți aduși din nordul și din vestul țării. Am bătut orașul în lung și-n lat, am ajuns de trei ori la spital, am mâncat pe apucate și am moțăit un sfert de oră pe drumul hurducat de la spitalul Bagdasar la unitatea militară de pompieri.
Aș fi alergat cu mare plăcere în cadrul crosului VIVA! La Revolucion care începe astăzi la ora 10 în Parcul Herăstrău, cu plecare de la Pavilionul H, dar tot azi țin a treia zi de curs PCM la Exec-EDU și, din păcate, nu pot fi în același timp în două locuri. Am să mă revanșez, [...]
© 2012 bucurenci.ro. All Rights Reserved.
Powered by Wordpress. Designed by 
Comentarii