Micuții s-au întrecut în a desena cele mai frumoase felicitări. Partea cea mai frumoasă este că acest gest îl va bucura nu numai pe cel care o primește, dar și pe copilul pe care banii cheltuiți pe felicitare îl vor ajuta să rămână în sânul familiei.

Dacă încă n-ai apucat s-o faci, poți achiziționa o felicitare desenată de copiii de la HHC România de aici.

Pe 19 noiembrie am avut onoarea de a prezenta cea de-a unsprezecea ediţie a Balului Floare de Colț, balul de caritate organizat de către Hospice Casa Speranţei în scopul strângerii de fonduri pentru pentru susţinerea serviciilor gratuite de îngrijire a copiilor şi adulţilor cu boli incurabile. Tema acestei ediţii a fost ‘A night with the Stars’, iar cel mai spectaculos moment al serii a fost apariţia pe scenă a lui Darth Vader şi a trupelor sale, care au trecut pentru o seară de partea bună a Forței. Costumul folosit pentru acest moment a fost chiar costumul original utilizat pe platourile de filmare Star Wars.

Cabral și Marc Jenner au condus licitația caritabilă, iar suma totală strânsă în timpul balului a fost de de 170.000 euro.

Odată cu terminarea balului echipa Hospice a pus pe roate un nou proiect de strângere de fonduri pentru, de data aceasta dedicat tuturor celor care vor să ajute chiar şi cu 2 euro. Şi tu poţi veni în sprijinul îngrijirii paleative trimiţând un SMS la 887* până pe 31 decembrie. Sau poți să pui la tine pe blog acest mic montaj care spune cel mai bine povestea oamenilor de Hospice:

Hospice Casa Speranţei este cea mai mare organizaţie medicală non-profit din România care asigură îngrijire paliativă. Îngrijirea paliativă are ca scop alinarea durerii şi controlul simptomelor bolnavilor incurabili, asistenţă socială precum şi consiliere psihologică şi religioasă. Hospice asigură gratuit, de 19 ani, servicii de îngrijire paliativă pentru copii şi adulţi cu boli terminale în Bucureşti, Braşov, Făgăraş şi Zărneşti.

Luna aceasta una dintre organizaţiile dragi mie, Policy Center for Roma and Minorities, a sărbătorit un an de la înfiinţarea Centrului de Educaţie Alternativă din Ferentari. Centrul este o încercare de a combate excluziunea socială acolo unde ea se manifestă cel mai violent şi care oferă alternative copiilor care s-au născut într-un mediu social defavorizat, cultivându-le talentele şi pasiunile.

În ultimul an peste 100 de copii au trecut pragul Centrului şi au luat parte la cursuri de actorie, fotografie, muzică, artă, au făcut antrenamente de fotbal şi baschet, au luat lecţii de street dance, tehnici de bază de filmare, educaţie socială şi financiară. Prin joc le-au fost stimulate stima de sine, perseverenţa, disciplina, spiritul de echipă şi a fost cultivată adoptarea unui sistem de valori propriu.

Mulţi dintre aceşti copii sunt victimele abuzurilor fizice și emoționale şi provin din familii dezavantajate, astfel că provocarea acestui centru depăşeşte preocuparea obişnuită pentru o educaţie mai bună. Dacă vrei să sprijini acestă iniţiativă te poţi alătura echipei Policy Center for Roma and Minorities în calitate de voluntar.

A trecut în liniște prin Senat, iar zilele acestea a ajuns să fie supusă votului în Comisia pentru Industrii si servicii din Camera Deputatilor, o propunere de modificare a Legii Minelor 85/2003, care conține niște prevederi, în opinia mea, nu doar abuzive (în raport cu Constituția țării noastre și cu mai multe convenții și tratate internaționale ratificate de România), ci de-a dreptul scandaloase.

De exemplu, orice investitor privat care obţine o licenţă de exploatare are dreptul să exproprieze de bună voie proprietăţile vizate. Iar proiectele de minerit care primesc statut special pot proceda la distrugerea unor monumente istorice clasificate fără a mai fi nevoie de descărcare de sarcină arheologică.

Mai sunt și altele, dar vă las plăcerea să citiți raportul realizat de asociațiile MaiMultVerde şi Alburnus Maior în legătură cu propunerea legislativă iniţiată de senatorii Toni Greblă (PSD) şi Ion Ruşeţ (PDL).

Bine zice Doru Mitrana, noul președinte al MaiMultVerde:

Din clipa în care o instituţie de drept privat va fi în măsură să anuleze unilateral dreptul de proprietate al unui cetăţean român, drept real principal, conform Codului Civil, putem vorbi despre începutul sfârşitului democraţiei în România.

(aventuri din Carpați, partea a opta)

Sunt câteva organizații neguvernamentale în țara asta în fața cărora statul român și cetățenii săi ar trebui să-și scoată pălăria. Tășuleasa Social este una dintre ele.

Când l-am cunoscut pe Alin Uhlmann-Ușeriu acum patru ani, mulțumită lui Cătălin Ștefănescu, căruia îi voi fi mereu recunoscător pentru că mi l-a scos în cale, am rămas impresionat de cât de multe a reușit omul acesta să facă, punându-și la bătaie bucata de pământ pe care o deține în Pasul Tihuța și agoniseala de-o viață, cu foarte puține donații și într-un mediu politic câtuși de puțin prietenos sau măcar înțelegător.

Împreună cu mama lui, tanti Efti, o femeie scoasă parcă din poveștile lui Agârbiceanu, și cu Ana Szekely, o unguroaică frumoasă și hotărâtă, pe care și-ar dori-o în prima linie orice ONG bucureștean (partout cherchez la femme, în orice proiect frumos veți găsi urzind din umbră geniul bun al unor femei), Alin a construit la poalele muntelui Tășuleasa o organizație de voluntariat cum nu se mai văzuse la vremea aceea în România. Una în care, mai înainte de a învăța cum să fie voluntari, copiii și tineri din familiile sărace sau cu probleme învățau în primul rând să fie oameni: să muncească, să împartă, să fie generoși, să se bucure împreună și să facă totul cu dragoste pentru ceilalți și cu grijă pentru natură.

Între timp, lucrurile s-au schimbat întrucâtva. Alin a devenit o celebritate în lumea artizanilor de fapte bune, celebrități din toate domeniile s-au perindat prin Pasul Tihuța și s-au minunat de ce-au văzut acolo, Tășuleasa Social a devenit un adevărat brand, mai multe companii s-au arătat interesate să le finanțeze proiectele, iar autoritățile locale au devenit mai prietenoase după ce au văzut tot felul de oficialități de la București (în frunte cu președintele Băsescu) făcând cărare la Tășuleasa.

Alin și voluntarii lui nu s-au culcat, însă, pe urechea acestui succes sclipicios și sclipitor, ci și-au văzut de treabă, ca oamenii care știu că laudele, premiile și articolele de presă nu hrănesc voluntarii, nu plantează păduri, nu duc ajutoare sinistraților și nici nu construiesc case. Și bine au făcut.

Când a venit criza, promisiunile companiilor s-au evaporat (la Tășuleasa nu există nici acum o conexiune de Internet de Doamne-ajută, deși toți operatorii de telefonie mobilă au promis că vor încerca să rezolve problema asta). Singură Coca-Cola HBC s-a dovedit un prieten de nădejde, care și-a ținut cuvântul și le-a finanțat în continuare proiectele. Așa că Alin s-a văzut nevoit să se descurce ca și înainte, cu sprijinul mai puțin consistent, dar mai stabil, pe care l-a primit întotdeauna din partea Ordinului Ioaniților și a mai multor organizații din străinătate.

Când am fost în august la Tășuleasa, la sfârșitul periplului meu prin Carpați, voluntarii tocmai terminaseră un proiect fascinant, o pădure pedagogică la care au lucrat mai bine de doi ani. La prima vedere pare un parc de aventuri, dar, odată ce începi explorarea, descoperi că el este, de fapt, un traseu fabulos pe parcursul căruia înveți despre tainele pădurii, despre problemele cu care se confruntă ea și despre ce ai de făcut pentru a proteja această resursă strategică a României.

Alin visează de mult la acest proiect și are dreptate să fie mulțumit cu ce i-a ieșit: este un model pedagogic din care Ministerul Educației și profesorii din țara noastră ar avea multe de învățat.

Pe 20 august, Tășuleasa Social a împlinit zece ani de fapte bune puse în slujba noastră, a tuturor. M-am gândit că știrea asta nu și-a făcut loc în jurnalele de știri din prime-time, așa că dacă am dat-o și eu mai departe, ca omul care se bucură când prietenii lui împlinesc o vârstă frumoasă și cu speranța că ne vom găsi răgazul să ne scoatem pălăria în fața lui Alin, a lui Tanti Efti, a Anei și a miilor de voluntari în sufletul cărora Tășuleasa Social a sădit o Românie mai bună.

:: Norii negri (prima parte) | Teme-te de ardeleni chiar și când îți dau sfaturi (a doua parte) | Cum am intrat la apă pe Cheile Râmețului (a treia parte) | Brâna Caprelor (a patra parte) | Vânătările Ponorului și Huda lui Papară (a cincea parte) | Alcoolismul s-a născut la sat (a șasea parte) | Istoria suferinței (a șaptea parte) | Ce i-a uimiti pe brădeșteni (ultima parte)

:: mountain blogging powered by Mitsubishi ASX

HHC România a început în parteneriat cu instituțiile statului primul audit național transparent al serviciilor sociale. Rezultatele studiului vor arăta care este situația reală a sistemului de protecție a copilului. Pentru prima dată în evaluarea sistemului serviciilor sociale vor fi implicați și copiii.

În cadrul auditului, va fi evaluată fiecare Direcție de Asistență Socială din consiliile județene  și fiecare instituție de tip vechi din sistemul de protecție a copilului.  La finalul lunii octombrie vor fi publicate concluziile și raportul final. Cele trei chestionare, care vor fi aplicate au ca temă: analiza instituțiilor de tip vechi, capacitatea instituțională de ansamblu și eficiența financiară a sistemului.

Noutatea studiului, pe lângă transparența procesului de auditare, este faptul că și copiii instituționalizați sunt implicați direct. Li se cere părerea despre sistemul actual, precum și sugestii pentru un sistem de protecție pe care ei l-ar dori. În plus, participanții la audit, manageri din serviciile sociale, vor veni cu ideile și sugestiile lor pentru un sistem social mai bun, iar aceste propuneri vor forma o componentă aparte a auditului social național.

Pe baza rezultatelor Auditului, HHC România, ARK și Ministerul Muncii vor elabora un plan național strategic pentru închiderea tuturor instituțiilor de tip vechi din România în următorii ani și  o politică publică de prevenire a abandonului.

Puteți urmări aici un interviu video cu Ștefan Dărăbuș, directorul național al HHC România, pentru a afla mai multe informații despre starea actuală a serviciilor sociale românești, despre auditul început săptămâna aceasta și despre impactul pe care se preconizează ca acesta îl va avea asupra copiilor ce riscă să intre în grija statului.

Fundația Vodafone a ales cei 18 câștigători ai programului „Voluntar de profesie”, ajuns la a doua ediție. În acest an, programul se desfășoară pe o perioada mai lungă de timp, de șase luni, iar numărul voluntarilor a crescut de la 12 la 18.  În program s-au înscris aproximativ 250 de persoane.

Timp de 6 luni, voluntarii câștigători vor lucra în proiecte dezvoltate de organizații non profit în domeniul sănătății, prevenirii abandonului familial, educației, programe pentru copiii cu dizabilități și pentru comunități defavorizate.

Voluntarii selectați au vârste cuprinse între 22 și 43 de ani, sunt din Baia Mare, București, Constanța, Costești, Iași, Ploiești și Târgoviște și sunt de profesie biolog, jurnalist, economist, avocat, asistent social, actor. Fundația Vodafone asigură salariile curente ale voluntarilor și cheltuielile administrative, pe toată durata programului. Lista completă a câștigătorilor o poți citi aici.

Organizațiile non profit pentru care au optat sunt: Fundația Touched România, Asociația Up-Down, Asociația Sfântul Stelian, Fundația Baylor Marea Neagră, Crucea Roșie Română – Iași, Organizația EMMA, Asociația Română pentru Educație și Dezvoltare, Asociația Centrul de Performanță Before & After School Conil, Asociația Salvează Vieți, Fundația Bethany, Asociația Little People Romania, Asociația Hercules, Asociația Împreună pentru ei, Organizația SOS Satele Copiilor, Fundația Chance for life, Organizația Națională „Cercetașii României”, Fundația Hope & Homes for Children și Centrul Horia Motoi.

La începutul acestei luni s-a întors  în ţară delegaţia Special Olympics care a reprezentat România la Jocurile Mondiale de Vară 2011.  Sportivii Special Olympics au concurat la 6 discipline sportive (atletism, baschet unificat, bocce, gimnastică, fotbal şi tenis de masă) şi au câştigat 21 de medalii: 5 aur, 9 argint şi 7 bronz.

Cincizeci de sportivi cu și fără dizabilități intelectuale, împreună cu antrenorii lor, au participat la competiții de atletism, baschet unificat, bocce, gimnastică artistică și tenis de masă. Competițiile s-au  desfășurat în aceleași locații în care au avut loc și Jocurile Olimpice.

Campionii încă au nevoie de susținere financiară pentru a-și acoperi costurile deplasării. Dacă vrei să contribui și tu, cumpără un bilet la tombolă și poți câștiga unul din premiile puse în joc de Horia Brenciu, Giulia Anghelescu, Guess Who, Cornel Ilie (VUNK), Cori Grămescu, Mihai Dragomir, Daniel Buzdugan și Eugene Al Pann.

Delegaţia Special Olympics România a fost insoţită de Nadia Comăneci în calitate de Președinte onorific, de  Cristian Ţopescu și Larisa Claru.  Partenerii Fundației Special Olympics din România care au facut posibilă această participare la Jocurile Mondiale de Vară sunt Fundația Vodafone România, Compania Tarom, în calitate de transportator oficial al delegației, Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București și Wundermann.

Jocurile Mondiale de Vară Special Olympics 2011 au avut loc la Atena între 25 iunie – 4 iulie 2011 şi au adus laolaltă celebrităţi internaţionale, demnitari, conducători de state şi lideri din domeniul educaţiei, sănătăţii, afacerilor şi sportului, toţi prezenţi pentru a susţine mişcarea Special Olympics. La acest eveniment de clasă mondială s-a  sărbători triumful spiritului uman şi curajul a peste 6.500 de sportivi Special Olympics din peste 172 de ţări, care au concurat la 22 de discipline sportive, arătând lumii potenţialul nelimitat pe care-l au persoanele cu dizabilităţi intelectuale. Atena, locul naşterii jocurilor olimpice, oraş pentru care sportul reprezintă o moştenire din antichitate, a devenit și de această dată simbolul curajului, dedicării şi talentului sportivilor Special Olympics.

În 2010 MaiMultVerde a continuat să facă ceea ce şi-a propus de la înfiinţare: să construiască o nouă cultură a voluntariatului pentru mediu în România. Numărul voluntarilor înscrişi pe canalele de comunicare ale Asociaţiei a ajuns la aproape 7.000 prin e-newsletter şi peste 8.000 pe pagina de Facebook, dintre care 3.288 au fost implicaţi în proiectele desfăşurate.

Ce rezultate am obţinut în 2010 şi în cei trei ani de la înfiinţarea Asociaţiei MaiMultVerde:

Ce am făcut	2010	2008-2010
Finanţări (euro)	812.176	2.686.688
Puieţi plantaţi	71.587	455.287
Tone de gunoaie adunate	21,40	274,40
Voluntari implicaţi	3.288	14.613
Tone emisii de CO2 reduse	52,52	111,52
Menţiuni media (online şi offline)	1.844	3.962

Raportul anual în limba engleză

Nimic din ceea ce am făcut în 2010 nu ar fi fost posibil fără ajutorul sponsorilor noştri. Le mulţumesc şi ni-i doresc alături şi în 2011: Raiffeisen Bank, Coca-Cola HBC România, UniCredit Ţiriac Bank, Heineken România, Petrom, Fundaţia Vodafone România, CEZ Group, Ernst&Young, Cosmote, BCR, Ambasada Franţei.

Mulţumiri partenerilor Toyota România şi Cardinal Motors, GfK România, ALPAB, Servicii de Gospodărire Urbană Ploieşti, EuroMiniStorage, Universitatea din Bucuresti, Rainbow, Carrefour, Emgels.

Au fost anunțați semifinaliștii programului ‘Voluntar de Profesie’, organizat de Fundația Vodafone. În următoarea etapă aceștia vor trece printr-un interviu, în care vor prezenta juriului proiectul pe care își doresc să-l implementeze în cele 6 luni ale programului.

• Matei Schwartz, Hope and Homes for Children
• Anca Mirăuț, Fundația Serviciilor Sociale Bethany
• Raluca Licaciu, Asociația Hercules
• Bianca Brad, Organizația E.M.M.A.
• Marina Todoran, Fundația Touched Romania
• Andreea Georgescu,  Asociația Sfântul Stelian
• Elvira Gache, SOS Satele Copiilor
• Anca Dorgo, Fundația Special Olympics
• Ana Maria Ciobanu, Asociația Învingem Autismul
• Ioana Mălureanu, Organizația Națională “Cercetașii României”
• Alexandra Bostan, Crucea Roșie Română – filiala Iași
• Marius Murariu, Asociația de Servicii Sociale SCUT
• Elena Anghel  Fundația Baylor Marea Neagră
• Andra Munteanu, Fundația Tineri pentru Tineri
• Lajos Kristof, Fundația Motivation
• Carmen Stan, Asociația Română pentru Educație și Dezvoltare
• Daciana Bikszegi Lipai, Fundația Casa Minunată
• Paul Mircea Dunca, Căminul Mosen Rosen
• Andreea Badea, Asociația Little People Romania
• Cristina Niculae, Fundația Chance For Life
• Silvia Gabriela Darie, Centrul de Performanță Before&After School Conil
• Bianca Ivașcu, Asociația Salvează Vieți
• Cătălina Azamfirei, Asociația Charity Works
• Stelian Moldovean, Asociația Umanitară împreună pentru ei
• Antonela Sofia Barbu, SOS Satele Copiilor România
• Cătălin Ghinea, Habitat For Humanity Romania
• Steliana Moraru, Asociația Sfântul Stelian
• Sofron Claudia, SOS Satele Copiilor
• Patricia Pușchia, Fundatia Up-down
• Mirela Ghizdeanu, Hospice Casa Speranței – filiala Brașov
• Georgian Necula, Fundația Chance for Life
• Iulian Popescu, Organizația Națională “Cercetașii României”
• Steluta Neagu,  Asociatia Touched Romania
• Elena Pătirlăgeanu, Hope and Homes for Children Romania
• Nicolae Răducu, Asociația Salvează Vieți

Programul ‘Voluntar de Profesie’ se află la cea de-a doua ediție. Anul acesta vor fi selectați 15 voluntari, cărora li se va acoperi ultimul salariu de pe fluturaș (în limita a 1000 de euro net) și toate cheltuielile administrative pe o perioadă de 6 luni, pentru ca ei să poată implementa proiectul pe care și-l doresc într-o organizație non-profit din România.