Vino și tu în comunitatea celor care fac bine prin puterea internetului!

WowApp este o aplicatie complet gratuita de chat, teleconferință și videoconferință care te plătește pentru folosirea ei, adică dă înapoi utilizatorilor peste 70% din veniturile generate în aplicație.

Cu toții petrecem pe net sau pe mobil mai mult timp decât petrecem stând de vorbă cu oamenii față în față. Eu unul nu mi-aș putea imagina viața fără aplicațiile de chat sau de teleconferință pe care le folosesc.

Dar cu toate că aceste aplicații sunt folosite de miliarde de oameni, doar o foarte mică parte din profiturile realizate de pe urma lor se întoarce în comunitățile noastre.

Continue reading…

Un tehnocrat la Ministerul Mediului

Cristiana Pasca Palmer, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Am petrecut o dimineață foarte simpatică primind din toate părțile felicitări pentru iminenta nominalizare. Mai multe redacții și televiziuni anunțau „pe surse” că eram „confirmat” pentru portofoliul Mediu, Ape și Păduri. Știam că nominalizarea nu avea cum să urmeze, pentru că nu-mi fusese propusă, dar asta nu m-a împiedicat să mă bucur de gândurile frumoase pe care le-am primit.

După ora 2, au început să curgă întrebările despre viitorul ministru al mediului. Dacă o cunosc și ce părere am despre d-neaei.

N-o cunosc pe doamna Cristiana Pașca Palmer, dar citindu-i CV-ul pe LinkedIn nu pot să spun decât “Chapeau bas!” pentru această alegere.

După o carieră de 10 ani în societatea civilă la conducerea mai multor organizații ecologiste de prim rang, și-a desăvârșit studiile la unele dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ ale lumii: are un MPA la Kennedy School of Government (Harvard), un doctorat (fără dizertație) la Fletcher School of Law and Diplomacy (Tufts) și a urmat studii post-doctorale la Sciences Po.

Ultimii 5 ani și i-a petrecut la Comisia Europeană, ca funcționar public, ceea ce înseamnă că a trecut printr-o serie de competiții riguroase și extrem de selective. A început la Directoratul General Acțiune Climatică și a avansat până la funcția de șef al unității de mediu din cadrul Directoratului General Cooperare Internațională și Dezvoltare.

Continue reading…

Ce le-au povestit Nadia Comăneci și Ilie Năstase copiilor de la Centrul de Zi Bucium din Iași

Pe 17 octombrie i-am însoțit pe campionii Nadia Comăneci și Ilie Năstase la Iași, unde a avut loc evenimentul ”Ferestre deschise”, în cadrul căruia copiii de la Centrul de Zi Bucium pentru copii supradotați proveniți din familii cu risc social au fost încurajați să deseneze o părticică din viitorul pe care și-l visează.

Desenele și mesajele lor, care completează o lucrare de graffiti realizată de Sweet Damage Crew, vor înfrumuseța sala de sport a centrului, care va fi reabilitat și dotat de Hope and Homes for Children România cu sprijinul BRD Groupe Société Générale.

Continue reading…

Contabilitate de familie bună

Dragos Bucurenci Otilia Schwartz RSM

Întrucât singurele lucruri sigure pe lumea asta sunt moartea și taxele, mi-am ales compania de consultanță contabilă cu aceeași minuțiozitate cu care îmi aleg doctorii.

I-am cunoscut acum 8 ani pe cei de la RSM Romania (se numeau pe atunci SCOT) și, mulțumită lor, am trecut cu bine, atât eu, cât și organizațiile la care am lucrat, prin hățișul fiscal românesc. M-au câștigat de la bun început cu rigoarea sfaturilor pe care le oferă și cu refuzul de a încuraja practicile dubioase care funcționează până la prima inspecție.

Firma fondată în 1994 de Dan și Otilia Schwartz în apartamentul lor din Drumul Taberei este una dintre poveștile frumoase din grădinița capitalismului românesc. Deși a devenit între timp filiala românească a rețelei globale de audit și contabilitate RSM (a șaptea din lume, ca mărime), a reușit să-și păstreze aerul de mică afacere de familie pentru care fiecare client contează.

Continue reading…

Mă bucur să mă alătur echipei Hope and Homes for Children

Dragos Bucurenci HHC BRD Iasi Centrul de zi Bucium

Pe Ștefan Dărăbuș l-am cunoscut, grație Prințesei Marina Sturdza, pe când lucram la „Salvați Delta”. Ștefan era atunci director național al Hope and Homes for Children Romania (HHC), cea mai mare organizație din România care urmărește înlocuirea sistemului instituțional de protecție a copilului cu un sistem bazat pe conceptul familial.

HHC activează în România din 1998, timp în care a contribuit direct la închiderea a peste 50 de orfelinate de tip vechi din întreaga ţară. Programele organizației au scos 5.700 de copii din instituţii și au salvat peste 21.000 de copii de la ruperea de familie.

Amploarea și eficiența proiectelor HHC mi-au câștigat imediat admirația și respectul, ca și calitatea umană a lui Ștefan, motorul din spatele acestor rezultate impresionante. Ne-am împrietenit și le-am fost alături în toți acești ani, atunci când timpul și proiectele mi-au permis.

După ce m-am întors de la Stanford și am început o mică afacere de consultanță în comunicare, m-am implicat pro bono în susținerea mai multor organizații neguvernamentale. Cu timpul, mi-am dat seama că mare parte din acest efort se disipează și am hotărât că pot fi mai eficient dacă-mi canalizez o vreme eforturile înspre una singură.

Am ales Hope and Homes for Children Romania pentru că instituționalizarea copiilor este o problemă care poate fi și trebuie rezolvată o dată pentru totdeauna în România și pentru că HHC a dovedit că poate veni cu soluții concrete și durabile în acest domeniu (între timp, Ștefan Dărăbuș a devenit director pentru Europa Centrală și de Sud, o confirmare a faptului că programele dezvoltate de HHC în România au devenit modele de bună practică pentru întreaga regiune).

Continue reading…

Ziua în care am uitat „Tatăl Nostru”

Nu-ţi cer un lucru prea cu neputinţă
În recea mea-ncruntată suferinţă.
Dacă-ncepui de-aproape să-ţi dau ghes,
Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des.

– Tudor Arghezi

Clopotul de la Mănăstirea Radu Vodă a început să bată la 22:32. De departe, i-au ținut isonul și alte clopote. Sunt 5 grade și în oraș e o ceață tot mai deasă. Pe strada Bucur se intersectează pâlcuri de oameni într-un du-te vino la ralenti. Cei mai mulți merg doi câte doi, sprijiniți unul în celălalt, ca spre a-și ține de cald și de urât.

În piațetă e o scenă luminată ca de Înviere, doar că lumea vorbește în șoaptă ca la o înmormântare. E cel mai mare altar de lumânări pe care l-am văzut vreodată în România, de la Revoluție încoace. Aveam 8 ani atunci și ai mei m-au dus la Piața Romană, la altarul improvizat în jurul imensului soclu circular care ocupa atunci aproape toată intersecția. Relieful acela de ceară și lumină a fost primul meu contact cu moartea care secerase zile și nopți în București. Erau preoți lângă crucile improvizate și erau femei care împărțeau colivă. Oamenii aprindeau lumânări, vorbeau unii cu alții, spuneau „Dumnezeu să-i odihnească” și mulți dintre ei plângeau, mai ales femeile.

Ieri noapte la Colectiv strada era luminată de covorul de candele și de reflectoarele televiziunilor. Oamenii vorbeau în șoaptă și se dădeau cu grijă unii din fața altora, ca pentru a îngădui să încapă în jurul flăcărilor suferința tuturor. Din când în când cineva pășea în mijlocul candelelor și aprindea o nouă lumină.

Nu mi-am putut lua ochii de la un băiat cu geacă de piele, care a îngenuncheat cu o candelă în mână. Cu cealaltă mână și-a făcut de trei ori cruce, a dat să aprindă candela și a început să plângă. După o vreme și-a mai făcut cruce o dată, a dat să pună candela jos și l-a podidit iar plânsul.

Continue reading…

Atelierul „Ferestre deschise” cu Nadia Comăneci și Ilie Năstase

La Centrul de Zi Bucium pentru copii supradotați proveniți din familii cu risc social din Iași am desenat alături de campionii Nadia Comăneci și Ilie Năstase un viitor mai bun pentru acești copii cu abilități excepționale. Desenele vor înfrumuseța sala de sport a centrului, care va fi reabilitat și dotat de Fundația Hope and Homes for Children România (HHC), cu sprijinul BRD Groupe Société Générale.

Sâmbătă am fost, împreună cu Nadia Comăneci și cu Ilie Năstase, la Centrul de Zi Bucium pentru copii supradotați proveniți din familii cu risc social din Iași, unde am organizat atelierul „Ferestre deschise”.

În cadrul atelierului, i-am încurajat pe cei 10 copii care beneficiază în prezent de serviciile Centrului de Zi să își imagineze cum ar dori să arate viitorul lor. Sub îndrumarea Nadiei Comăneci și a lui Ilie Năstase, micuții și-au exprimat gândurile prin câteva desene, care au completat o imagine graffiti realizată de Sweet Damage Crew.

Graffiti-ul decorează sala de sport a Centrului de Zi, care va fi reabilitat și dotat de Fundația Hope and Homes for Children (HHC), cu sprijinul BRD Groupe Société Générale.

Continue reading…

Doamna nu face cale întoarsă

Margaret Thatcher ar fi împlinit astăzi 90 de ani.
Ce cred că am pierdut prin plecarea ei este modelul politicianului care face politică din convingere și al unui om de stat principial până în pânzele albe.

În aprilie 2013, nu doar admiratorii, dar și criticii lui Margaret Thatcher au luat cu asalt canalele media pentru a-i face, fiecare cum a crezut de cuviință, necrologul. Grupul detractorilor veseli a pornit o campanie pe Facebook cu scopul de a propulsa melodia „Ding Dong – The Witch is Dead” (Ding Dong – Vrăjitoarea a murit) din musical-ul „Vrăjitorul din Oz” pe locul 1 în topul celor mai descărcate piese de pe Internet.

Întreprinderea nu le-a reușit, dar îmi place să cred că până și lui Lady Thatcher i s-ar fi părut găselnița amuzantă. În încăpățânările ei doctrinare, această formidabilă femeie nu și-a pierdut niciodată simțul umorului.

Continue reading…

Scurtă istorie a nonconformismului

Gemäldegalerie Alte Meister, Staatliche Kunstsammlungen Dresden; Foto: Elke Estel/ Hans-Peter Klut Jacob Jordaens Antwerpen 1593 – 1678 Antwerpen Diogenes mit der Laterne, auf dem Markt Menschen suchend. Um 1642 Öl auf Leinwand; 233 x 349 cm Gemäldegalerie Alte Meister, Gal.-Nr. 1010 Verwendung nur mit Genehmigung und Quellenangabe

Părintele nonconformismului este, după părerea mea, Diogene cinicul, filosoful grec care a trăit acum două mii de ani şi ceva în Atena. Locuia într-un butoi, cerşea, mânca din gunoaie şi îi scotea din minţi pe cei mai înţelepţi şi mai scorţoşi dintre atenieni.

O definiţie destul de faimoasă în epocă, atribuită lui Platon, spunea că omul este un animal biped fără pene. Diogene a jumulit într-o zi un cocoş şi, plimbându-se cu el, îl arăta curioşilor: “Iată omul lui Platon!”.

Tot el umbla prin Atena cu o lumânare aprinsă în plină zi şi, întrebat ce face, răspundea: “Caut un om!”.

Altă dată, în vreme ce se masturba în piaţa publică, a fost auzit lamentându-se că nu-şi poate freca şi stomacul cu aceeaşi uşurinţă, pentru a-şi potoli foamea.

Continue reading…

250 de alergători au strâns peste 20.000 de euro pentru prevenirea abandonului familial

Maraton Bucuresti Dragos Bucurenci Ioana Banu Alex Galmeanu Cori Gramescu

Acum o săptămână m-am hotărât să alerg o ștafetă la Maratonul Internațional București, deși n-am alergat decât de câteva ori în primăvara asta și niciodată 10 km. N-aș fi reușit dacă nu ar fi răspuns rugăminții mele alți trei inconștienți, Cori Grămescu, Ioana Banu și Alex Gâlmeanu, care și-au făcut cumva loc în agendele lor superîncărcate pentru antrenamente, pentru fotografii de grup și mai cu seamă pentru fund raising.

Ne-am implicat pentru că am vrut să contribuim în felul acesta la efortul celor 250 de voluntari care au strâns peste 20.000 de euro pentru programele de prevenire a abandonului familial derulate de organizația Hope and Homes for Children (HHC).

În jur de 40 de familii vor beneficia de acest ajutor, ceea ce înseamnă că în jur de 100 de copii vor rămâne alături de familiile lor şi nu vor fi duşi în instituţii care să le distrugă și bruma de copilărie care le-a mai rămas.

Sâmbătă am fost la maratonul copiilor împreună cu nepoții mei. Am văzut zâmbetul și bucuria de pe chipul copiilor care au participat la maraton, când și-au regăsit părinții la finalul cursei. Mi se strânge sufletul când mă gândesc la miile de copii din instituții care nu au parte de această bucurie, unii pentru că nu mai au familie, alții (mulți, prea mulți) pentru că familiile lor nu-și mai permit să-i crească.

Le mulțumesc tuturor celor care au urmat îndemnul HHC, de a fi eroii copiilor fără copilărie, și care au donat pentru această cauză.

Continue reading…