În 2010 MaiMultVerde a continuat să facă ceea ce şi-a propus de la înfiinţare: să construiască o nouă cultură a voluntariatului pentru mediu în România. Numărul voluntarilor înscrişi pe canalele de comunicare ale Asociaţiei a ajuns la aproape 7.000 prin e-newsletter şi peste 8.000 pe pagina de Facebook, dintre care 3.288 au fost implicaţi în proiectele desfăşurate.

Ce rezultate am obţinut în 2010 şi în cei trei ani de la înfiinţarea Asociaţiei MaiMultVerde:

Ce am făcut	2010	2008-2010
Finanţări (euro)	812.176	2.686.688
Puieţi plantaţi	71.587	455.287
Tone de gunoaie adunate	21,40	274,40
Voluntari implicaţi	3.288	14.613
Tone emisii de CO2 reduse	52,52	111,52
Menţiuni media (online şi offline)	1.844	3.962

Raportul anual în limba engleză

Nimic din ceea ce am făcut în 2010 nu ar fi fost posibil fără ajutorul sponsorilor noştri. Le mulţumesc şi ni-i doresc alături şi în 2011: Raiffeisen Bank, Coca-Cola HBC România, UniCredit Ţiriac Bank, Heineken România, Petrom, Fundaţia Vodafone România, CEZ Group, Ernst&Young, Cosmote, BCR, Ambasada Franţei.

Mulţumiri partenerilor Toyota România şi Cardinal Motors, GfK România, ALPAB, Servicii de Gospodărire Urbană Ploieşti, EuroMiniStorage, Universitatea din Bucuresti, Rainbow, Carrefour, Emgels.

Am fost onorat de propunerea de a deschide rubrica “invitatul lunii” cu textul Anatomia unei idei luate de-a gata pe noua platformă de dezbateri RaiffeisenComunități.ro lansată de Raiffeisen Bank.

Am scris despre o temă care mă preocupă de multă vreme, dar pe care m-am abținut până acum să devin foarte vocal:

Ipocrizia companiilor care derulează programe de CSR e una dintre acele idei luate de-a gate, care merită demontate din când în când măcar de dragul anecdotei, dacă nu și al bunului simț. Să vedem, așadar, din ce se compune acest automatism mental.

:: continuarea pe Raiffeisen Comunități

Această platformă nu este prima dintre inițiativele Raiffeisen în beneficiul comunității. Anul trecut au investit aproape 6,3 milioane de lei în programele de responsabilitate socială, s-au implicat activ în promovarea mersului pe bicicletă, în susținerea proiectelor sociale ale United Way și au implementat o serie de proiecte proprii precum Raiffeisen Bucharest City Marathon și ABCdar bancar.

Împreună cu Asociaţia MaiMultVerde, au realizat spaţii verzi şi de joacă în cinci oraşe din România: Ploieşti, Călăraşi, Alexandria, Galaţi şi Focşani. Amenajarea Parcurilor MaiMultVerde & Raiffeisen Bank, cu o suprafaţă de aproximativ 500 de metri pătraţi, a început în septembrie 2010 şi a beneficiat de sprijinul autorităţilor locale din fiecare oraş.

Puteți afla noutățile RaiffeisenComunități.ro urmărind contul de facebook, canalul lor youtube sau pe Twitter la @RaiffComunitati.

O vei găsi puţin mai consumată decât te aşteptai, cu un aer melancolic şi rarefiat, pală şi puţin trecută de prima tinereţe. Se aşteaptă fireşte s-o iubeşti, s-o ocroteşti şi să trăiți împreună până la adânci bătrâneți. Şi mai aşteaptă un mic gest ca să vadă că are pentru cine să întinerească, precum o primăvară, tot Ea – Planeta.

Pământul îţi dă întâlnire cu luminile stinse sâmbătă, 26 martie, de la 20.30, timp de o oră, la Earth Hour 2011. Stinge şi tu lumina şi fă un gest simbolic pentru natură şi cei din jur!

La Earth Hour, WWF România organizează cea mai mare manifestare de mediu din istorie, în 50 de oraşe din ţară şi alături de alte 128 ţări de pe Glob. MaiMultVerde invită toţi voluntarii să participe la eveniment şi să tragă un semnal neluminat de alarmă asupra schimbărilor climatice, necesităţii economisirii resurselor şi folosirii energiei alternative.

În Bucureşti, poţi să militezi pe două roţi pentru un stil de viaţă sănătos şi responsabil la Marşul Earth Hour 2011, alături de bicicletele Cicloteque şi comunitatea bicicliştilor din capitală. La 20.30 fix, luminile din clădirile Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară și Muzeului Național de Artă se vor stinge şi vor fi urmate de concerte, manifestări artistice şi ecologiste.

:: detalii pe www.earth-hour.ro

Când am citit prima dată textul Mirunei mi-au dat lacrimile. Mi-a fost drag de ea că a avut curajul să pună pe hârtie gânduri pe care cei mai mulţi dintre cei care pleacă din ţară le păstrează îndeobşte pentru ei. Nu e doar un text extraordinar de bine scris, e un text îngrozitor de sincer, într-un fel în care numai oamenii care se iubesc au voie să fie sinceri unii cu alţii.

Am umblat prin București în vara asta ca o apucată. Voiam să-l respir și să-l simt într-o mie de feluri. Iubesc locul ăsta, dar nu pot să pretind că peisajul nu e dezolant. Că nu văd toate gheretele slute de plastic care au împânzit orașul, toate gunoaiele de sub balcoane și ferestre. Că nu am senzația că mulți prieteni se plâng fără să facă nimic ca să schimbe ceva. Că nu mă simt norocoasă că am scăpat de aici, că mi-e rușine că mă gândesc la asta de câte ori sunt la un pas să-mi rup gâtul în vreun canal nesemnalizat sau vreo piatră proptită pieziș în mijlocul asfaltului.

Ezit să las gândul ăsta scris. Nu vreau să fiu o detractoare. Mi-e dragă România într-un fel copleșitor, dureros, imposibil. Dar nu o (mai) simt ca pe casa mea. Ultimele luni de criză profundă, șomaj galopant și isterie fiscală îmi par desprinse dintr-un film de un absurd grotesc. E haos și e sărăcie și parcă toată lumea e la pândă, așteptând să se întâmple ceva. Orice. Și eu nu știu dacă aș mai putea să joc jocul ăsta până la epuizare.

Viața mea „de dincolo” e poate ceva mai sterilă, sigur nu vezi un film de Mungiu la fiecare colț, la fiecare cinci minute. E calmă, așezată, lipsită de încordare, încrâncenare, grabă fără rost sau disperare. M-am resemnat că o să port mereu cu mine o bucățică de nostalgie și una mai mare de dor.

Dar când mă gândesc la „acasă”, văd casa albă de pe malul râului, locuințele de turtă dulce, pistele de bicicletă, autostrăzile, calmul, rigoarea și bunăvoința oamenilor din jur. Aud liniște și am sentimentul că orice e posibil.

Ia-ţi un pahar cu apă, stai jos, trage aer în piept şi citeşte Retrovizoarele unui emigrant recent.

:: text: Decât o revistă
:: grafică: Ionuţ Rădulescu

Stimaţi biciclişti, stimate bicicliste, vă propun să profităm de sâmbata care se arată senină şi să mai dăm o tură, cu siguranţă ultima pe anul ăsta, până la Ploieşti şi retur.

Plecăm sâmbătă dimineaţă, la ora 8, de la soclul fostei statui a lui Lenin din Piaţa Presei Libere. Pedalăm susţinut (25-30 km/h), ne bucurăm de noxe, de aerul tare al dimineţii şi de frig. Undeva pe traseu facem joncţiunea cu Zoli Toth.

La Ploieşti nu mergem degeaba. Ajungem la o acţiune de plantare unde le dăm o mână de ajutor voluntarilor MaiMultVerde şi Ernst & Young. În schimb, primim mâncare de la bucătăria de campanie organizată la faţa locului de ADP Ploieşti.

După-amiază ne întoarcem la Bucureşti cu maximă operativitate, ca să dăm timp bicicletei să se transforme în bostan cu cai şi să ne ducă, pe mine, cel puţin, la Halloween Ball, iar pe alţii la Halloween Bikewalk.

Pe lângă deserturile acumulate în ultima perioadă şi pe care vreau să le dau jos, există şi un motiv audiovizual pentru care organizez această aventură: filmez ediţia “Voluntar de profesie” dedicată protecţiei mediului. Numai că emisiunea e o treabă, pedalatul e alta. Dacă vrei să pedalezi cu noi, nu e nevoie să apari şi în emisiune – trebuie doar să-mi spui că nu vrei asta şi să mai fereşti şi tu din când în când camera (n-o să te şterg din cadrele colective, dar o să am grijă să nu dau prim-planuri cu tine).

Dacă te hotărăşti să vii, ai în vedere că 120 de km înseamnă ceva, nu glumă. Nu e o tură chiar de începător, dar dacă te dai frecvent cu bicicleta prin Bucureşti, n-ar trebui să ai probleme. Principalele dificultăţi vor fi aerul rece şi vântul.

Mai jos câteva indicaţii din partea lui Cornel Ziman, ciclist cu experienţă:

Cap: caciula subtire, casca, ochelari de protectie (nu atat impotriva soarelui cat a prafului/mustelor)

Tors: tricou, preferabil ceva sintetic pentru sport, geaca de ciclism de iarna sau un windstopper

Maini: manusi de ciclism sau de windstopper

Picioare:

• pantaloni ciclism iarna (in esenta niste colanti prin care sa nu treaca prea usor vantul). Avantajul pantalonilor de ciclism de iarna este faptul ca au bretele si acopera si spate, rinichi, sale.
• niste papuci prin care sa nu treaca vantul, papucii cu prindere rapida au de obicei aerisiri care pe o vreme racoroasa pot crea disconfort (valabil si pentru incaltamintea sport de vara). In cazul in care papucii sunt prea “aerisiti” se pot adauga niste huse de pantofi.

Eu am găsit cea mai mare parte a echipamentului pe Bikewear.ro. De asemenea, nu uitaţi să luaţi cu voi o cameră de bicicletă (pompă şi chei de bicicletă s-or mai găsi).

Îi rog să dea vestea mai departe şi/sau îi aştept sâmbătă să ni se alăture pe Cătălin, pe George (CyberCulture), pe Mihai (Bikepress), pe Iulian (Paşi către viaţă), pe Biciclistul şi pe Mihai (Treibădică).

Pe 22 septembrie a fost „Ziua fără maşini” sau „carfree day”, care sună ca o zi total lipsită de griji. Și așa se și cade să ieși la o plimbare împreună cu alți 300 de biciclişti entuziaşti.

Împreună cu soţi, soții, prieteni, copii, șoareci (nu şugui), voie bună și sonerii vesele, am pedalat în speranța că le putem da un exemplu de transport alternativ participanților la trafic pe patru roți care sufocă zilnic străzile Bucureştiului.

Fiind zi de marşuri şi proteste sindicale, la stânga coloanei de bicicliști, mașinile blocau traficul așa cum o fac zilnic la orele amiezii.

În speranța că pe viitor bucureștenii vor începe să se comporte din ce în ce mai european și mai cu drag de aer curat si de mișcare, nu uitaţi că şi pe 29 septembrie are loc un marș de biciclete organizat de Bate Șaua să Priceapă Iapa.

Zice Primăria Capitalei:

Miercuri, 22 septembrie, incepand cu ora 10:00, va fi restrictionat traficul rutier astfel:

• Calea Victoriei între Piaţa Victoriei şi Str. Dem I. Dobrescu, asigurându-se traversarea autovehiculelor prin intersecţiile cu Str. Ghe. Manu, Bd. Dacia şi Str. Ion Câmpineanu.
• Str. George Enescu între Bd. Ghe. Magheru şi Calea Victoriei
• Str. Ştirbei Vodă între Str. Ion Câmpineanu şi Calea Victoriei
• Str. B. Franklin şi Str. C. A. Rosetti între Calea Victoriei şi Bd. N. Bălcescu

Reluarea circulaţiei pe Calea Victoriei se va realiza în jurul orei 14:30.

În intervalul orar 14:00 – 15:00, pe perioada deplasării manifestanţilor către Piaţa Victoriei, circulaţia rutieră va fi restricţionată pe traseul Piaţa 21 Decembrie (Universitatii) – Bd. Nicolae Bălcescu – Bd. Gheorghe Magheru – P-ţa. Romană – Bd. Lascăr Catargiu – P-ţa Victoriei, pe sensul de mers dinspre P-ţa 21 Decembrie către P-ţa Victoriei.

Începand cu ora 14:00, se va restricţiona traficul rutier pe Şos. Kiseleff între P-ţa. Arcului de Triumf şi P-ţa. Victoriei.

Între orele 15:00 – 19:00, circulaţia autovehiculelor se va desfăşura în P-ţa. Victoriei, şi pe Bd. Aviatorilor (între P-ţa Aviatorilor şi P-ţa Charles de Gaulle) în ambele sensuri de circulaţie astfel:

• dinspre P-ţa Charles de Gaulle prin Bd. Aviatorilor către Bd. Lascăr Catargiu  şi Calea Victoriei.
• dinspre Bd. Lascăr Catargiu şi Bd. Iancu de Hunedoara prin Bd. Aviatorilor către  P-ţa Charles de Gaulle;

Pasajul Victoriei va rămâne deschis circulaţiei rutiere pe perioada manifestărilor din Piaţa Victoriei.

Joi, 23 septembrie, vineri, 24 septembrie, si luni 27 septembrie, se va restrictiona circulatia rutiera pe banda 1 de pe soseaua Kiseleff, pe tronsonul dintre Str. Arh. Ion Mincu si Piata Victoriei, între orele 10:00 – 18:00.

Le mulţumesc protestatarilor pentru că sprijină (fără voia lor) Săptămâna Europeană a Mobilității.

În urma ultimelor două ediții, Petrom a construit câte un metru de pistă de biciclete pentru fiecare alergător. S-a ajuns până la 4,200 de metri, iar compania va prelungi pista de biciclete în urma ediției de anul acesta. Anul acesta, evenimentul va fi asezonat cu demonstrații artistice de escaladă, baschet, freestyle football, kangoo jumps şi rolling balls.

Între cadouri se numără biciclete, intrări la cluburi de fitness şi rachete de tenis. Dar adevăratul premiu sunt metrii de pistă care vor fi construiţi pentru fiecare alergător. Eu am fost anul trecut la cros şi merg şi anul acesta.

Este vorba despre 22 septembrie, ultima zi din Săptămâna Europeană a Mobilității, o campanie prin care se dorește orientarea autorităților către proiecte de îmbunătățire a calității vieții urbane.

În caz că vi se pare că în trafic sunt pur şi simplu prea multe mașini, este posibil ca această impresie să se datoreze faptului că sunt peste 1,300,000 de maşini pe străzile, pe trotuarele, pe trecerile de pietoni, pe pistele pentru biciclişti, peste refugiile de tramvai, în staţiile de autobuz şi în parcările Bucureștiului (numai în staţiile de metrou n-au intrat încă, Domnul fie lăudat!).

Aşadar, dacă vrei să petreci o zi fără mașini, atunci fă iute rost de o bicicletă. Dacă nu ai una deja, nu o lua pe a unui prieten, mai bine închiriază una și veniți amândoi. E nevoie de cât mai mulți dintre noi la ora 18.30, pe 22 septembrie, în Parcul Tineretului, intrarea de lângă liceul Șincai, de unde va începe un traseu surpriză.

Se respectă regulile de circulație, nu se blochează străzi, nu enervăm pe nimeni, mergem cu 15 km/h, ca să putem admira peisajul și să putem fi admirați de șoferii de azi care vor fi bicicliștii de mâine. Dacă există minori printre noi, trebuie să fie şi un părinte alături de fiecare dintre ei. Luați-vă buna dispoziție la voi și hai să facem mașinile să tacă pentru o zi!