Am lansat ieri la apă, pe lacul Băneasa, echipajele voluntarilor și vedetelor care s-au întrecut la vâsle pe cele șase plute construite din sticle de tip PET și adunate din țară în urma proiectului Grătar Curat 2011, organizat de MaiMultVerde cu sprijinul Golden Brau.

Voluntarii Grătar Curat au construit cu talent și igeniozitate plutele aliniate la start din aproximativ 7000 de PET-uri, lemn, sfoară şi pânză. Echipele au reprezentat cele şase zone în care s-a desfăşurat proiectul (Arad, Brăila, Galaţi, Craiova, Iaşi și București) şi au fost formate din voluntari MaiMultVerde, vedete, jurnaliști și bloggeri.

De pe pluta echipei craiovene, m-am întrecut la vâslit PET-ul cu Alina Pușcaș și Gina Maican, căpitanele plutei ieșene, Antonia Ionescu și Andrei Aradits, actori în serialul „Narcisa sălbatică” și căpitanii plutelor echipei brăilene, respectiv a celei arădene, Mihaela Călin și Crina Abrudan (Antena 1), căpitanele plutelor gălățenilor, respectiv bucureștenilor.

Susţinător al vedetelor a fost Silvian Ionescu, comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu.

Cu chef de vâslit și cu pluta de plastic sub picioare, concurenții au arătat că locul PET-ului nu este în natură și că e nu doar mai civilizat și mai responsabil, ci și mai distractiv dacă încercăm să-l refolosim.

La sfârșitul cursei, mai mulți vâslași și căpitani de bărci ne-am aruncat în apă, unii ca să sărbătorească victoria, alții ca să ne răcorim după înfrângere.

Câştigătorii cursei de plute din PET-uri au fost: echipa din Iaşi condusă de Alina Puşcaş şi Gina Maican – locul I, echipa din Brăila condusă de Antonia Ionescu – locul II şi echipa din Galaţi condusă de Mihaela Călin – locul III.

La finalul cursei, toți participanții au primit diploma de ‘vâslaș cu PET-ul’ și au fost premiați de MaiMultVerde și Golden Brau.

Peste şase tone de gunoaie au fost adunate din principalele zone de picnic și petrecere a timpului liber din România în cadrul celei de-a doua ediții a programului de responsabilizare socială “Grătar curat”.

Proiectul are ca scop responsabilizarea participanților la activitățile de recreere în natură, în special grătar, în legătură cu importanța păstrării curățeniei în aceste zone naturale de petrecere a timpului liber.

Programul „Grătar Curat”, organizat de Asociația MaiMultVerde și Golden Brau, a mobilizat până în prezent, în cele două ediţii, peste 600 de voluntari din toată țara. Aceștia au strâns peste 20 de tone de gunoaie lăsate în urmă de participanții la activitățile de recreere în natură. Ediția a doua a proiectului a scos în evidență scăderea semnificativă a cantității de deşeuri din zonele vizate, dovedind că acțiunile repetate de responsabilizare a participanţilor la activităţi de recreere dau rezultate.

:: vezi mai multe fotografii de la cursa plutelor din PET-uri pe pagina de Facebook Grătar Curat

Centrul de închiriat biciclete Cicloteque încearcă norocul bicicliştilor din Capitală şi îi provoacă la concursul de pedalat pentru o Electra nou-nouţă.

Utilizatorul cu numărul 30.000 din Reţeaua Cicloteque va primi cadou o bicicletă Cruiser Electra neagră pentru băieţi sau roz pentru fete.

Dacă închiriezi o bicicletă Cicloteque începând din luna iulie şi până la sfârşitul sezonului biciclist de anul acesta, intri automat în concurs şi ai şansa să fii al 30.000-lea norocos sau norocoasă care o va lua acasă pe superba Electra.

În prezent, în sistemul Cicloteque s-au înregistrat peste 28.000 de utilizatori. Utilizatorii înregistraţi deja în sistem sau cei noi care închiriază o bicicletă din centrele Cicloteque din Parcurile Herăstrău, Tineretului, Drumul Taberei, Titan şi de la Facultatea de Drept au şansa să fie câştigători dacă închiriază bicicletele în perioada următoare.

Promoţia Electra va fi valabilă până la finalul sezonului de mers cu bicicleta în Bucureşti, urmând ca partenerii Cicloteque şi Infracons SRL să premieze şi alţi utilizatori Cicloteque. Pentru mai multe detalii despre concurs şi premierea norocoşilor, citeşte şi regulamentul concursului.

:: via Cicloteque.ro

Ieri am trăit una dintre cele mai frumoase zile din viața mea. Împreună cu colegii de la MaiMultVerde am sărbătorit 3 ani de proiecte de mediu și implicare în comunitate alături de copiii de la Centrul de Plasament “Robin Hood”, amplasat într-o zonă mai mult gri din cartierul Apărătorii Patriei, într-un fost cămin al liceului IMGB. Ne-am dorit ca, de ziua noastră, să facem la rândul nostru un cadou unor copii care zâmbesc mai rar decât ceilalți. Ce-a ieșit a depășit chiar și cele mai optimiste așteptări ale noastre.

Am ajuns la Centru de dimineață, unde specialiștii pregătiseră deja gazonul pentru noul spațiu de joacă al copiilor. Împreună cu ei și cu alți voluntari MaiMultVerde am plantat flori și copăcei și am ridicat un pavilion de lemn care să le ofere puțină umbră în zilele toride de vară.

Pe la ora 4 au venit Cabral împreună cu fetița lui, Inoke, cu Andreea, noua lui soție, și cu rudele din Congo, pe care le ducea la aeroport. Surpriza a fost de proporții, copiii nu știau ce-i așteaptă. Cabral a promis că se întoarce cu profesorul de pictură al lui Inoke ca să picteze zidul de beton din jurul noului spațiu verde.

Nici n-a plecat bine Cabral, că a venit Adrian Țuțu, câștigătorul de la Românii au talent. Când l-a recunoscut, o fetiță și-a pus mâna la gură:

Vai de mine! Mă ia cu leșin…

Copiii au devenit frenetici. Au făcut cerc în jurul lui Adrian, s-au pozat cu el, l-au strâns în brațe, s-au pozat iar, i-au cerut autografe pe mâini, pe hârtii, pe tricouri, nevenindu-le parcă să creadă că e chiar el.

Au ajuns apoi Marian Soci și Giulia, iar, pe la ora 7 a coborât din mașină, încărcată de cadouri, Gabriela Vrânceanu-Firea. Copiii nu mai știau deja cum să se împartă. Alte poze, alte îmbrățișări. Gabriela era vizibil emoționată. Probabil că are parte de manifestări de simpatie în fiecare zi, dar bucuria zgomotoasă și mirarea sinceră a acestor copii că tocmai ea, “doamna de la Antena”, a venit să-i vadă și să le aducă daruri, erau impresionante.

Ploaie de vedete

Și asta a fost doar preludiul. De la 7 seara au început să vină zeci de vedete (foto mai jos), s-au perindat camere de la toate televiziunile, Elena Udrea, Sulfina Barbu și Mihai Atănăsoaei, prefectul Bucureștiului, au venit și ei. Nimeni n-a venit cu mâna goală, dar prezența lor a fost, de departe, cel mai frumos cadou. Copiii alergau de colo colo, cu zâmbete, strigăte de bucurie și chiuituri. Un zvon care s-a răspândit cu viteza fulgerului în rândul lor i-a adunat pe toți în jurul porții:

Vine Alex! Vine Alex!

În chiotele lor, din microbuz n-a coborât doar Alex Velea, ci și Smiley, alt idol al puștilor. Când i-am întrebat ce-și doresc de ziua noastră, ne ceruseră CD-uri cu muzica lor. Nu îndrăzniseră să spere că i-ar putea cunoaște vreodată.

Și surprizele nu s-au oprit aici. Adrian Țuțu, Alex Velea, Smiley și Ştefan Sprianu au susținut un concert memorabil pentru copiii de la Centru și pentru vecinii lor. Nu pot descrie energia care plutea în aer în timpul concertului. Ai fi zis că cineva a detonat o bombă cu bucurie. Alex s-a simțit așa de bine încât a bisat de mai multe ori.

După concert, curtea a început încet, încet să se golească. Dar pentru copii surprizele nu s-au terminat. Spre seară și-au făcut apariția Adela Popescu și Radu Vâlcan, apoi Dana Rogoz și Laura Cosoi. Puștilor tot nu le venea să creadă. Îi întrebau temători, la început:

Tu ești chiar Adela? Ești chiar Laura? Radu, tu ești?

Pentru noi, cei la MaiMultVerde, bucuria a fost la fel de mare. Pentru că n-au fost doar vedetele și politicienii, ci și zeci de prieteni și suținători (n-am numărat, dar cred că au fost spre 200 de oaspeți). A fost o petrecere pe cinste, iar zâmbetele copiilor au fost cel mai frumos cadou pe care ni l-am fi putut face pentru rezultatele obținute de MaiMultVerde în 2010:

• 18 proiecte desfăşurate: Clar şi limpede, Grătar curat 2010, Viaţa după colectare, Cicloteque, Livada BCR, Voluntar de profesie, parcurile MaiMultVerde-Raiffeisen Bank, Căsuţa din poveşti, Cursul de plantagistică 2010, studiul pe tema voluntariatului şi Monumentul Voluntarului Necunoscut, mai multe acţiuni de plantare şi curăţenie,

• 3.228 de voluntari implicaţi în proiecte,

• 71.587 de puieţi plantaţi,

• 21,40 tone de gunoi adunat

• deschiderea a două noi centre Cicloteque şi 52,52 tone de emisii de CO2 reduse din atmosferă,

• 6.500 voluntari abonaţi la e-newsletterul MaiMultVerde.

În 2010, bugetul Asociaţiei MaiMultVerde a fost de 812,176 euro. Proiectele Asociaţiei MaiMultVerde au fost susţinute de Raiffeisen Bank, Coca-Cola HBC România, UniCredit Ţiriac Bank, Heineken România, Petrom, Grupul CEZ, Fundaţia Vodafone România, Ernst&Young, BCR, COSMOTE şi Ambasada Franţei. Bucuria de ieri a copiilor n-ar fi fost posibilă fără sprijinul partenerilor evenimentului de ieri, Fundaţia Vodafone România, BNP Paribas, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), Raiffeisen Bank, Coca-Cola HBC România, Violeta’s Vintage Kitchen şi MyPoster, și fără prezența unor prieteni dragi, care ne-au împrumutat puțin din strălucirea lor: Amalia Enache şi Corina Caragea (Pro TV), Cabral Ibacka, Andreea Pătraşcu, Adela Popescu, Radu Vâlcan, Laura Cosoi şi Dana Rogoz (Acasă TV), Elena Udrea, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Mihai Cristian Atănăsoaei, Prefectul Capitalei, Radu Popa (Administraţia Lacuri, parcuri şi Agrement Bucureşti), Sulfina Barbu (Preşedintele Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor), Raluca Lăzăruţ, Mihaela Călin, Alexandra Bădoi, Gianina Varga, Gabriela Vrânceanu-Firea, Andreea Berecleanu şi Andreea Perju (Antena 1), Lucian Mândruţă (Antena 2), Bianca Voicu (GSP TV), Radu Naum (B1TV), Giulia Anghelescu şi Marian Soci (Radio 21), Malvina Cservenschi (TVR1), Amalia Năstase, Liana şi Cosmin Alexandru, Adina Buzatu, Maria Dinulescu, Dorian Boguţă şi Laura Belecciu.

Le mulțumesc tuturor oaspeților noștri, prezența fiecăruia dintre ei a însemnat enorm pentru noi, și îi aștept cu drag la proiectele viitoare ale MaiMultVerde.

Harta KiteBike propune peste 40 de trasee bicicliştilor din capitală, bune de pedalat la orice oră din zi.

Cu ajutorul hărţii online, descoperi străduțe şi locuri pitorești mai puțin circulate de mașini. Traseele pot fi parcurse în aproximativ 30 de minute și te ajută să cunoști mai bine orașul şi istoria lui.

Alte utilităţi ale hărţii sunt traseele tematice, cu locaţiile atelierelor de reparaţii şi a centrele de închiriat biciclete, sau chiar surse de muzică pe două roţi.

Iniţiatorii Kite Bike propun publicului să contribuie cu sugestii de locuri noi şi atractive pentru biciclişti prin intermediul paginii de Facebook.

:: detalii pe kitebike.ro

Luni voi merge la Buzău pentru o dezbatere cu liceeni și cu elevi pe tema rasismului, a discriminării şi a stereotipurilor sociale negative.

Evenimentul va avea loc luni, 6 iunie la Aula Bibliotecii Judeţene ‘Vasile Voiculescu’ din Buzău, la ora 11:00. Înscrierile se pot face prin sms la 0740048508 (număr cu tarif normal) sau prin trimiţând un email la caravana@policycenter.eu, care să conţină numele complet, vârsta şi oraşul în vrei să participi.

Evenimentul face parte din Caravana Naţională ‘Provocare la Nediscriminare’ organizat de Policy Center for Roma and Minorities, în parteneriat cu ARDOR, PATRIR şi Cărturești. Între 27 mai – 8 iunie caravana se va opri în București, Buzău, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara.

Seria de evenimente face parte din cadrul campaniei REACT, implementată în România și Italia de Policy Center for Roma and Minorities și susţinută de Comisia Europeană. REACT este o campanie pilot de conştientizare care se concentrează pe implicarea activă a cetăţenilor romi şi a majorității în viața civică, aceasta fiind dezvoltată de trei ONG-uri din România, Italia, Bulgaria şi Albania sub coordonarea European Roma Grassroots Organisation.

Pentru mai multe informaţii despre caravană o poţi contacta pe Raluca Banciu la tel 0740048508 sau e-mail: raluca.banciu@policycenter.eu.

Îmi face plăcere să semnalez o inițiativă extrem de utilă a colegilor de la Viitor Plus, care au pus pe www.hartareciclarii.ro câteva sute de puncte de colectare a deşeurilor reciclabile în Bucureşti şi Ploieşti.

De acum o să fie mult mai ușor să localizezi cel mai apropiat punct unde se colectează selectiv hârtia, cartonul, plasticul, uleiul uzat, sticla, corpurile de iluminat, cartuşele de imprimantă, anvelopele şi acumulatorii auto, feroasele şi neferoasele, deşeurile electrice, cele electronice sau cele electrocasnice (DEEE).

Dacă alegi să colectezi deşeurile civilizat şi să le duci la centrele specializate, aflate în proximitate, eviţi poluarea produsă în urma depozitării lor la groapa de gunoi şi economiseşti resurse valoroase.

:: află mai multe pe hartareciclarii.ro

Am să mă revanșez, în schimb, mâine, duminică, 15 mai, la înviorarea de dimineață care va avea loc în Parcul Tineretului alături de Cori Grămescu și Emanuil Rednic. Programul cuprinde o încălzire ușoară, alergare în jurul lacului și exerciții de stretching și tonifiere.

Prima „Înviorare de primăvără” s-a desfăşurat în 2010, în Parcul Tineretului, unde alături de  voluntarii Clubului de Mişcare pentru Sănătate au participat peste 60 de persoane la alergare şi la exerciţiile de tonifiere pregătite de profesori universitari în domeniu.

Evenimentul Înviorarea de primăvara este o inițiativă a Clubului de Mișcare pentru Sănătate ,121.ro și a Centrului de Voluntariat București care încheie prin sport Săptămâna Națională a Voluntariatului și marchează Anul European al Implicării Active și Voluntariatului.

Ne vedem pentru încălzire la 10:30 în spatele Sălii Polivalente.

Metoda e simplă și lipsită de riscuri. Se cumpără o clădire veche pe care actualii proprietari n-o mai pot întreține. Se lasă în paragină. Eventual se angajează niște băieți care distrug noaptea elementele de rezistență. Se pune un semn cu “Pericol de prăbușire”. Apoi se obține autorizația de demolare sub pretextul “pericolului iminent”. Pe locul liber se înalță o construcție nouă, din fier-beton și sticlă. “E un abuz!”, protestează câțiva vecini. “N-am făcut nimic ilegal!”, se apără în cor proprietarul, dezvoltatorul și constructorul. Și unii și alții au dreptate. E un abuz de drept, adică o interpretare permisă de litera legii, dar care contrazice spiritul ei. O șmecherie. Un tun. O românească. Sunt peste tot în jurul nostru, atât de comune încât ne-am obișnuit cu ele. Mai ciulim urechile doar atunci când “șmecherul” nu e un afacerist oarecare. Așa cum s-a întâmplat cu clădirile de pe strada Buzești și cu hala Matache.

Timp de douăzeci de ani, primarii Bucureștiului au lăsat această zonă istorică a Capitalei să se degradeze. Ea și-a păstrat pitorescul doar pentru cei cu adevărat îndrăgostiți de trecutul acestui oraș, cei care știm să citim în crăpăturile unei fațade poveștile unei Românii care a durat prea puțin. Pentru ceilalți a devenit doar un alt focar de infecție, un cartier rău famat, o rușine. I-a revenit ultimului primar, de profesie chirurg, sarcina de a îndepărta cangrena, operațiune pe care a făcut-o cu mână sigură, indiferent la țipetele sporadice ale pacientului, care nu părea încă să înțeleagă că buldozerele sunt acolo pentru binele lui.

În anii ’80 Ceaușescu și-a atras oprobiul opiniei internaționale pentru că a demolat un sfert din Bucureștiul istoric sub pretextul “sistematizării”. Cartiere întregi au fost rase atunci de pe fața pământului. Unii istorici estimează că distrugerile provocate de bombardamentele din timpul războiului și de cutremurul din 1977 reprezintă sub o cincime din demolările care au avut loc în anii ’80.

Odioase nu erau doar demolările în sine, ci și felul în care erau făcute. Oamenii stăteau cu valizele la ușă, așteptând ordinul de evacuare. După primirea lui, nu mai era mult timp pentru împachetat. Nu aveai unde să contești ordinul, iar executarea lui era obligatorie. Milițienii aveau grijă să înăbușe în fașă chiar și cel mai mic protest, iar pe curajoșii care ar fi îndrăznit să vocifereze îi așteptau beciurile Securității. În iulie 1989, după ce dispăruseră întreg cartierul Uranus și mare parte din cartierele Văcărești și Dudești, împreună cu Spitalul Brâncovenesc, Halele Unirii, Biserica Sf. Vineri și alte zeci de lăcașuri de cult vechi de sute de ani, New York Times scria că

“România stalinistă se închide tot mai mult în sine”.

Metafora e interesantă pentru că descrie comportamentul pacienților care suferă importante pierderi de memorie. Bucureștiul lui Ceaușescu intra astfel în noaptea neagră a maladiei Alzheimer. Uitase și cum îl cheamă, începuse să i se spună “Ceaușima”.

Ai fi zis că un popor care a trăit un asemenea coșmar își va proteja cu sfințenie patrimoniul scăpat de demența distrugătoare a dictatorului. Edilii de după ’90 par, în schimb, să fi prins mai degrabă gustul demolărilor, pe care le-au tolerat sau le-au condus cu ingenuitate în anii care au urmat. De ce să restaurezi când poți să faci ceva de la zero, cu beton, termopan și finisaje ieftine? În indiferența cvasi-generalizată a bucureștenilor, Capitala a continuat și continuă să-și piardă memoria istorică.

Nu sunt un purist al dezvoltării urbane. Nu cred că într-un oraș atât de eclectic și de distrus ca Bucureștiul îți poți permite luxul de a conserva în întregime stilul unei zone, fie că e vorba de aspectul fațadelor sau de înălțimea lor. Nu mă opun construcțiilor moderne acolo unde terenul sau clădirile fără valoare istorică o permit. Dar cred că Bucureștiul are nevoie ca de aer de o lege care să-i oblige pe proprietari să consolideze și să restaureze clădirile istorice sub sancțiunea preluării lor de către stat pentru a fi consolidate și restaurate pe cheltuiala acestuia. În lipsa unei astfel de legi, dintr-un București care încă le mai ia ochii străinilor se va alege praful.

:: The One, aprilie 2011

Astăzi, curtea și clădirile la care mai toată lumea se referă cu numele cafenelei sunt unul dintre cele mai efervescente locuri culturale din Capitală. Secretul popularității îl constituie, zic eu, o poziționare echilibrată pe scena artelor bucureștene. Publicul e mai puțin gregar decât cel din Lăptărie, dar produsele culturale sunt mai accesibile decât cele de la MNAC.

:: află pe Bucharest by hand în ce rezidă șarmul curții cu piatră cubică

Dacă aveți vreodată ocazia (administrația actualului penitenciar organizează uneori vizite), mergeți să vizitați această Golgotă românească și păstrați un moment de reculegere în memoria celor pe care mai multe dictaturi i-au condamnat aici la moarte și la uitare.

În 1789 francezii au demolat Bastilia, simbolul opresiunii și al nedreptății, dar astăzi cine vizitează Parisul poate vedea conturul temutei fortărețe trasat pe străzile din Place de la Bastille. Pentru ca amintirea răului să nu dispară odată cu încetarea lui. E o lecție pe care noi refuzăm cu obstinație s-o învățăm.

Lângă penitenciarul de minimă siguranță care funcționează și astăzi, zidurile de cărămidă roșie ale vechii fortificații a Bucureștiului nu primesc decât rareori vizitatori cărora să le spună poveștile de groază care s-au petrecut aici în secolul trecut.

Fortul militar a fost transformat prima dată în pușcărie în timpul răscoalei din 1907, când penitenciarele Vechiului Regat deveniseră neîncăpătoare. Siguranța a folosit-o apoi ca închisoare politică, legionarii ca loc de execuție sumară, iar dictatura comunistă a transformat-o într-un lagăr de exterminare.

:: află pe Bucharest by hand pe cine a găzduit între zidurile sale bătrânul fort în timpul secolului trecut