Într-o conferință pe care am ținut-o la Zilele Biz în decembrie 2008, îmi exprimam speranța că responsabilitatea nu se va dovedi doar un accident între două crize economice și le spuneam profesioniștilor din companii și corporații aflați în sală că felul în care se vor comporta în perioada următoare avea să ne spună dacă responsabilitatea socială de la care s-au revendicat atâtea organizaţii este o valoare autentică sau dacă ea n-a fost decât un oportunism de piaţă.

Ei bine, criza economică se apropie de sfârșit și a venit momentul să ne întrebăm dacă ea ne-a adus și ceva bun, adică dacă ne-a lăsat cumva mai înțelepți sau poate mai buni decât ne-a găsit.

Marți, 31 iunie, de la ora 17:00, am să vorbesc la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj, sala ‘Mihai Șerban’, despre lecțiile etice ale crizei. Conferința este prima dintr-o serie de dezbateri intitulată Forum Napocensis 2011.

Următoarea conferință va fi pe 7 iunie, la Universitatea de Medicină și Farmacie ‘Iuliu Hațieganu’, și-l va avea ca vorbitor pe ÎPS Andrei, Mitropolitul Clujului.
Șirul de conferințe a fost inițiat de Clubului Rotary Samvus Cluj și se desfășoară sub egida comună a Academiei Române, a Universității ‘Babeș Bolyai Cluj-Napoca’, a Universității de Medicină și Farmacie ‘Iuliu Hațieganu’, a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj, și a Universității Tehnice Cluj.

Ne vedem marți, la ora 17:00, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj, sala ‘Mihai Șerban’.

Am fost onorat de propunerea de a deschide rubrica “invitatul lunii” cu textul Anatomia unei idei luate de-a gata pe noua platformă de dezbateri RaiffeisenComunități.ro lansată de Raiffeisen Bank.

Am scris despre o temă care mă preocupă de multă vreme, dar pe care m-am abținut până acum să devin foarte vocal:

Ipocrizia companiilor care derulează programe de CSR e una dintre acele idei luate de-a gate, care merită demontate din când în când măcar de dragul anecdotei, dacă nu și al bunului simț. Să vedem, așadar, din ce se compune acest automatism mental.

:: continuarea pe Raiffeisen Comunități

Această platformă nu este prima dintre inițiativele Raiffeisen în beneficiul comunității. Anul trecut au investit aproape 6,3 milioane de lei în programele de responsabilitate socială, s-au implicat activ în promovarea mersului pe bicicletă, în susținerea proiectelor sociale ale United Way și au implementat o serie de proiecte proprii precum Raiffeisen Bucharest City Marathon și ABCdar bancar.

Împreună cu Asociaţia MaiMultVerde, au realizat spaţii verzi şi de joacă în cinci oraşe din România: Ploieşti, Călăraşi, Alexandria, Galaţi şi Focşani. Amenajarea Parcurilor MaiMultVerde & Raiffeisen Bank, cu o suprafaţă de aproximativ 500 de metri pătraţi, a început în septembrie 2010 şi a beneficiat de sprijinul autorităţilor locale din fiecare oraş.

Puteți afla noutățile RaiffeisenComunități.ro urmărind contul de facebook, canalul lor youtube sau pe Twitter la @RaiffComunitati.

M-am temut să răspund până acum întrebărilor puse de Bilanțul Responsabilității Sociale pentru că risc să supăr prin omisiune. În munca mea am o perspectivă subiectivă și, cu siguranță, limitată. Dacă aș lăsa deoparte companiile sau organizațiile cu care lucrez, n-aș mai avea ce spune. Dacă le includ, mă aflu într-un conflict de interese.

Îi rog, prin urmare, pe autorii acestui Bilanț și pe voi, cititorii mei, să luați opiniile de mai jos cum grano salis și să urmăriți mai degrabă rezultatele finale ale Bilanțului, care sunt, cu siguranță, mai relevante pentru starea generală a responsabilității sociale corporatiste în România decât rândurile de mai jos.

1. Care sunt primele 3 companii din România pe care le apreciezi cel mai mult pentru cum s-au implicat în societate în 2010 şi de ce?

Unicred Țiriac Bank, care a continuat să susțină cu obstinație (și cu un buget deloc neglijabil pentru un an de criză) sistemul de bike-sharing Cicloteque, care a putut, în felul acesta, să deschidă două noi centre de închirieri de biciclete, interconectate cu primul centru, deschis în 2008.

Fundația Vodafone pentru programul “Voluntar de profesie“, de care România avea nevoie ca de aer (mă refer la programul propriu-zis de sprijinire a voluntariatului calificat în organizațiile non-profit, nu la emisiunea pe care am realizat-o împreună cu ei pe această temă), și pentru că este unul dintre susținătorii tradiționali a două organizații la care eu țin foarte mult: Hospice Casa Speranței și SMURD.

Petrom pentru că, în ciuda criticilor, continuă să fie cel mai responsabil jucător din industria petrolului. Pe toți cei care-i acuză de green wash îi rog să reflecteze o clipă la următorul lucru: e firesc să-l acuzi de ipocrizie pe cel care face, totuși, ceva pentru a reduce impactul activității sale asupra mediului și să ignori pur și simplu faptul că competitorii lui, care poluează la fel de mult, nu fac aproape nimic în legătură cu asta? Și pentru programul de Telemedicină care la va permite câtorva zeci de spitale din țară să beneficieze pe viu de experiența și de competențele medicilor de la SMURD București.

Și nu mă pot opri doar la trei. Țin să includ neapărat în această listă postul ProTV, care s-a implicat pro bono în susținerea campaniei independente Let’s Do It, Romania și care are, de altfel, propriile programe sociale pe care le realizează din bugete proprii, fără niciun fel de sponsori. Din acest punct de vedere, e un exemplu aproape singular în peisajul media românesc.

2. În ce măsură marile companii din România au răspuns în 2010 aşteptărilor tale în privinţa implicării în societate?

Într-o măsură mult mai mare decât au făcut-o autoritățile. Companiile au părut să înțeleagă mult mai bine decât guvernanții că generozitatea este o strategie de supraviețuire pe termen lung și că dovada responsabilității o faci pe timp de criză, nu de creștere economică.

3. Ce aşteptări ai de la companiile din România, în privinţa responsabilităţii sociale, în 2011?

Mă aștept să văd primele semne ale creșterii economice reflectate în bugetele de responsabilitate socială. Adică proiecte mai ambițioase și angajamente pe termene medii și lungi.

4. Ce eşti dispus să faci pentru a le stimula pe companii să fie mai responsabile în 2011?

Ceea ce fac de ani de zile: să povestesc despre faptele lor bune tuturor celor care au urechi de auzit și să nu obosesc să repet oriunde și ori de câte ori am ocazia că aerul în societatea noastră va deveni mai respirabil pe măsură ce vom învăța să ne gândim mai mult la celălalt înainte de a face ceva și la cum putem să câștigăm împreună, nu separat.

Vi-l recomand şi pentru că e o primă ieşire la rampă a lui Paul Olteanu, cel care s-a alăturat în vară echipei MaiMultVerde în calitate de fundraiser şi care, zic eu, face deja o treabă foarte bună pe domeniul ăsta.

Am inceput sa lucram la ideea unui eveniment green in urma cu un an. Initial, programasem Green Conference pentru toamna anului 2008, insa cuprinsi de alte evenimente si la inceput de criza, am amanat proiectul.

Acum vrem sa facem o incercare. Vorbim cu mai multe companii si incercam sa legam parteneriate puternice pentru a oferi comunitatii de business un eveniment cu best practices, momente de inspiratie si solutii concrete pentru afaceri sustenabile.

Astept orice feedback, propunere, idee pe mail. Chiar cred ca putem avea un eveniment special, dar mai ales rasunator in randul companiilor.

Eu cred că avem nevoie de acest eveniment. Şi cred că fiecare companie care a organizat cel puţin un proiect de CSR pe mediu ar trebui să sprijine organizarea acestei conferinţe. Pentru că responsabilitate înseamnă în primul rând comunitate. Altfel, faţă de cine eşti responsabil?

[youtube_1]heXfydtuwSY[/youtube_1]

Plecând de la premisa că nu doar de CSR ducem lipsă, ci şi de PSR (Personal Social Responsability), s-a lansat platforma civika.ro. Scopul ei este să canalizeze competențele şi energiile oamenilor responsabili pentru a fi folosite în proiecte comunitare.

Zice Dan Dumitrescu:

” Am întâlnit mulţi oameni responsabili social în ultimul an. Puţini sunt dispuşi însă să strângă gunoiul după alţii. Ar prefera în schimb să facă pentru societate ce ştiu ei mai bine. Să-şi pună competenţele la dispoziţia societăţii, priceperea lor, capacităţile lor în diferite domenii.
Şi toţi s-au arătat dispuşi să-şi doneze competenţele unor proiecte sociale care pur şi simplu ajută societatea să devină mai confortabilă pentru noi toţi.”

PHARE era cuvantul magic si avea sa ramana asa pana in vremuri apropiate de zilele noastre, pentru ca era echivalentul unor fonduri care, desi presupuneau batai de cap din ce in ce mai mari, erau, nu-i asa? gratis.

Cu 12 ani in urma, cand am luat eu la cunostinta de existenta acestui program de finantare, lucrurile stateau pe roze. La propriu, imi amintesc, de pilda, de o revista a Asociatiei pentru Roze si Trandafiri (redau aproximativ numele, dar intelegeti ideea), care prezenta diverse tipuri de boboci si era sustinuta printr-un mecanism de seed-funding (bani pentru initiative aflate la inceput de drum) foarte generos, cu birocratie minima si deschidere maxima.

Pentru proiectele mai ample, grila de criterii devenea ceva mai complexa, dar, una peste alta, programele PHARE aveau bani de dat, iar organizatiile nonprofit, motiv de luat.

povesteşte Miruna Cugler, colega mea de la MaiMultVerde, într-un articol despre finanţarea societăţii civile publicat pe responsabilitatesociala.ro.

1. Care sunt primele 3 companii din Romania pe care le apreciezi cel mai mult pentru implicarea in societate si de ce?

Sunt foarte multe companii pe care le apreciez pentru implicarea în societate, iar motivele sunt variate. Ca să fac un top, am încercat să folosesc un criteriu unitar – volumul finanţărilor – şi o condiţie sine qua non – autenticitatea demersului lor. Din datele pe care le deţin eu, primele locuri în acest top le ocupă Petrom, Coca-Cola HBC România şi Unicredit Ţiriac Bank. Fiecare a cheltuit peste un miliona de euro în programe de responsabilitate socială, iar oamenii care se ocupă de aceste programe pentru fiecare dintre cele trei companii cred cu tărie în ceea ce fac.

2. In ce masura marile companii din Romania au raspuns in 2008 asteptarilor tale in privinta implicarii in societate? (te poti referi atat la ce au facut bine, cat si la ce au facut gresit, sau ar fi trebuit sa faca)

Într-o foarte mare măsură. 2008 a fost un an de graţie pentru responsabilitatea socială. Actorii deja consacraţi din acest sector şi-au consolidat poziţia, cheltuind mai mult şi mai cu cap, în vreme ce noii actori, aşteptaţi de ceva vreme, au început să-şi facă simţită prezenţa. A fost primul an în care am simţit că s-a creat o presiune, dacă nu publică, măcar în media şi în advertising, asupra acelor companii cu programe de CSR prea subţiri sau inexistente. În fine, m-am bucurat să văd că şi companii 100% româneşti încep să facă diferenţele între marketing, CSR şi filantropie.

3. Ce asteptari ai de la companiile din Romania, in privinta responsabilitatii sociale, in 2009? (te poti referi la cauzele pe care ar trebui sa le sustina, la modul in care ar trebui sa o faca sau la modul in care ar trebui sa comunice despre asta)

Este un an dificil, în care directorul de comunicare şi cel de corporate affairs vor trebui să le ţină piept directorului financiar şi preşedintelui companiei. Din această încleştare, programele de CSR vor ieşi destul de şifonate. Nu mă tem că finanţările vor scădea, pentru că e un lucru firesc să reduci bugetele în vreme de criză. Mă aştept însă ca ele să nu dipară cu totul. De felul în care va răspunde acestei aşteptări depinde cum va ieşi din criză nu doar compania cu pricina, ci şi bunul ei renume.

4. Cum crezi ca le-ai putea stimula, tu personal, pe companii, si in special pe cele de la care cumperi, sa fie mai responsabile in 2009? (in contextul crizei economica, ne intereseaza daca tu personal esti dispus sa recompensezi sau sa sanctionezi companiile care se implica, respectiv nu se implica in rezolvarea problemelor sociale pe care le va avea de infruntat Romania in 2009)

Comunicându-le de fiecare dată când am ocazia, personal sau prin media, că mă aştept să se comporte şi pe timp de criză la fel de responsabil cum s-au comportat pe timp de expansiune economică (răspunsul la întrebarea din paranteză este “da”).