Rândurile pamfletului mustesc de misoginism, dar cititorul e prevenit de la bun început că autorul e un “individ plin de venin, lăsat de 4 neveste ulceros”. Cred că şi cea mai aprigă feministă va găsi în sufletul ei puţină înţelegere pentru un om care are o problemă cu femeile care poartă tocuri.

Habar n-am dacă e ceva de capul de politician al Elenei Băsescu, dar mi se pare de prost gust să te iei de faptul că i-a luat taică-su un Jeep. Ce-are prezidentul cu eşapamentul?

Şi pe mine mă zgârie proasta folosire a limbii române în discursul politic, dar nici aici nu cred că e cazul să fim mai catolici decât Papa. Nici primul ministru nu şi-a corijat dizgraţiosul uzaj al pronumelui “care”, pe care i-l reproşa Mircea Cărtărescu, şi mai sunt nenumăraţi politicieni certaţi cu gramatica şi cu vocabularul de bază al limbii române. Să vorbească bine româneşte e printre ultimele lucruri pe care le aştept de la un politician (poate de-aia am aşa o simpatie pentru miniştrii unguri…).

Cât despre reproşul că apare la prezentări de modă, nu comentez. Am reţinut – ulcer, 4 neveste, e de-nţeles…

Dar trebuie să admit că şi Elena îi ridică mingea CTP-ului la fileu, iar replica are totuşi, substanţă:

Da ce să mai vorbim ia uite ce probă de înţelepciune la o fată aşa tânără. În politică trebuie să ai notorietate că altfel nu eşti mediatizat şi pe urmă te faci şi credibil zice doamna secretară generală. CeTePeu când e bou întreabă da nu poţi să fi întâi credibil şi pe urmă să ajungi notoriu?

Asta cam aşa e…

:: grafica via Politica se face cu…