Azi particip la Cluj la o dezbatere despre voluntariat și ecologie, organizată de TIFF cu ocazia Zilei Mediului. Ne vedem la ora 16:00 la TIFF Bistrot Café Point Kalusenburg (str. Universității nr. 1).

Luni voi merge la Buzău pentru o dezbatere cu liceeni și cu elevi pe tema rasismului, a discriminării şi a stereotipurilor sociale negative.

Evenimentul va avea loc luni, 6 iunie la Aula Bibliotecii Judeţene ‘Vasile Voiculescu’ din Buzău, la ora 11:00. Înscrierile se pot face prin sms la 0740048508 (număr cu tarif normal) sau prin trimiţând un email la caravana@policycenter.eu, care să conţină numele complet, vârsta şi oraşul în vrei să participi.

Evenimentul face parte din Caravana Naţională ‘Provocare la Nediscriminare’ organizat de Policy Center for Roma and Minorities, în parteneriat cu ARDOR, PATRIR şi Cărturești. Între 27 mai – 8 iunie caravana se va opri în București, Buzău, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara.

Seria de evenimente face parte din cadrul campaniei REACT, implementată în România și Italia de Policy Center for Roma and Minorities și susţinută de Comisia Europeană. REACT este o campanie pilot de conştientizare care se concentrează pe implicarea activă a cetăţenilor romi şi a majorității în viața civică, aceasta fiind dezvoltată de trei ONG-uri din România, Italia, Bulgaria şi Albania sub coordonarea European Roma Grassroots Organisation.

Pentru mai multe informaţii despre caravană o poţi contacta pe Raluca Banciu la tel 0740048508 sau e-mail: raluca.banciu@policycenter.eu.

Am fost onorat de propunerea de a deschide rubrica “invitatul lunii” cu textul Anatomia unei idei luate de-a gata pe noua platformă de dezbateri RaiffeisenComunități.ro lansată de Raiffeisen Bank.

Am scris despre o temă care mă preocupă de multă vreme, dar pe care m-am abținut până acum să devin foarte vocal:

Ipocrizia companiilor care derulează programe de CSR e una dintre acele idei luate de-a gate, care merită demontate din când în când măcar de dragul anecdotei, dacă nu și al bunului simț. Să vedem, așadar, din ce se compune acest automatism mental.

:: continuarea pe Raiffeisen Comunități

Această platformă nu este prima dintre inițiativele Raiffeisen în beneficiul comunității. Anul trecut au investit aproape 6,3 milioane de lei în programele de responsabilitate socială, s-au implicat activ în promovarea mersului pe bicicletă, în susținerea proiectelor sociale ale United Way și au implementat o serie de proiecte proprii precum Raiffeisen Bucharest City Marathon și ABCdar bancar.

Împreună cu Asociaţia MaiMultVerde, au realizat spaţii verzi şi de joacă în cinci oraşe din România: Ploieşti, Călăraşi, Alexandria, Galaţi şi Focşani. Amenajarea Parcurilor MaiMultVerde & Raiffeisen Bank, cu o suprafaţă de aproximativ 500 de metri pătraţi, a început în septembrie 2010 şi a beneficiat de sprijinul autorităţilor locale din fiecare oraş.

Puteți afla noutățile RaiffeisenComunități.ro urmărind contul de facebook, canalul lor youtube sau pe Twitter la @RaiffComunitati.

Mâine seară, 1 februarie, de la 19:00, în Club A, vorbesc despre voluntariat şi responsabilitate socială cu studenţii de la Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, la invitaţia Asociaţiei Consumatorilor de Media. Gazda întâlnirii va fi Horea Bădău.

Intrarea este liberă pentru toţi cei interesaţi de subiectul dezbaterii.

Participă înalţi demnitari din sănătate şi din educaţie, medici, nutriţionişti, sportivi şi antrenori sportivi, psihologi, reprezentanţi ai industrei alimentare şi ai celei farmaceutice.

ZEIO este o iniţiativă a Parlamentului European, susţinută de Parlamentul României, şi îşi propune să prevină şi să combată excesul ponderal şi obezitatea. Peste 1,6 miliarde de oameni din întreaga lume suferă de efectele acestor afecţiuni cronice.

Cel care a lansat ZEIO anul trecut în Parlamentul European este fostul deputat român de origine maghiară Csibi Magor. Între timp, Magor s-a lăsat de politică şi realizează proiectul Think Outside the Box pentru Hotnews.

:: implică-te online şi semnează petiţia împotriva obezităţii pe obesityday.eu

Am reţinut câteva dintre subiectele cheie aduse în dezbatere de cei prezenţi:

Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi alte instituţii abilitate în domeniu definesc dependenţa de droguri ca fiind o boală cronică şi recomandă tratarea acesteia ca pe oricare altă condiţie medicală cronică.

Implicarea limitată a statului român în finanţarea serviciilor şi îmbunătăţirea accesului la servicii specializate a făcut ca, în 2009, acoperirea cu servicii medicale şi sociale să fie extrem de redusă. Întrucât cele mai multe servicii socio-medicale (schimb de seringi, tratament substitutiv, dezvoltarea insituţională şi profesională) sunt susţinute prin finanţări externe nerambursabile care se termină pe parcursului anului 2010, este necesară identificarea unei soluţii viabile de continuare a acestor intervenţii la acelaşi standard ca până acum.

În România, combaterea consumului de droguri a dus la încarcerarea unui număr mare de tineri care ar fi avut mai multe şanse de reintegrare dacă, în locul încarcerării, ar fi beneficiat de asistenţă şi sprijin. O serie de studii arată că procentul celor care recurg din nou la consumul de droguri după săvârşirea pedepsei de privare de libertate este de peste 90%. Mai mult, din punct de vedere economic, privarea de libertate a unei persoane implică un cost mult mai ridicat decât asistarea socio-medicală.

Legea 143/2000 nu prevede pedepse diferenţiate şi face ca persoane care consumă tipuri de droguri diferite sau posedă cantităţi semnificativ diferite să primească aceeaşi pedeapsă. Legea nu permite implementarea clară a unui sistem de alternative la închisoare, fapt ce duce la creşterea numărului de persoane care ajung în sistemul de justitiţie.

Reprezentanţii societăţii civile au solicitat următoarele modificări ale legii 143/2000:

• eliminarea pedepselor pentru posesie de cantităţi mici de droguri şi revizuirea anexelor I-III ale legii 143/2000;
• stabilirea unor cantităţi maxime legale pentru consumul propriu;
• diferenţierea pedepselor pentru deţinerea unei cantităţi ce depăşeşte limita legală în funcţie de tipul şi periculozitatea substanţei respective;
• pentru drogurile de risc, singura măsură să fie includerea în programe de reabilitare;
• pentru drogurile de mare risc, primul pas să fie includerea în programe de reabilitare, ulterior amendă şi în ultimă instanţă detenţie;
• specificarea de măsuri concrete de protecţie a martorilor care oferă informaţii despre traficanţii de droguri;
• introducerea unor diferenţe care să permită evaluarea contribuţiei martorului în funcţie de rezultatul obţinut: identificarea unui traficant sau identificarea unui consumator.

În următoarea perioadă, un grup de lucru va fi organizat sub egida Preşedinţiei Camerei Deputaţilor pentru a analiza toate propunerile apărute în cadrul dezbaterii şi pentru a dezvolta un set de acţiuni specifice care să ajute la îmbunătăţirea actualului răspuns naţional faţă de problematica drogurilor.

Apariţii în media:

> Cotidianul: “Anastase vrea ca drogaţii să nu mai ajungă la închisoare”

> Evenimentul zilei: “ONG-urile cer dezincriminarea consumului de droguri”

> Agerpres: “Românii se droghează de la 15-16 ani. Roberta Anastase vrea dezincriminarea consumului”

> MEDIAFAX: “Roberta Anastase susţine dezincrimanarea consumului de droguri”

> HotNews: “Preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice: Vârsta medie a consumatorilor de droguri din Romania este de 15-16 ani”

> Ziare.com: “Anastase, despre droguri: Trebuie să diferenţiem între victime şi infractori”