Posted by dragos bucurenci on July 5, 2010
Radu (Pitici Gratis):
Selecţia naturală nu a fost de vină. Nu am ajuns aici pe spatele cu scolioză şi dureri lombare al strămoşilor noştri. A fost o singură decizie. Un moment. O sclipire de mediocritate din partea unui om la fel de imbecil ca media aritmetică intelectuală a blocului în care trăiesc eu.
Momentul în care s-a gândit să împacheteze o scobitoare într-o bucată de hârtie. Când i s-a părut justificabil să pui într-un ambalaj ceva mai puţin valoros decât ambalajul în sine. Că se merită să înfăşori o bucată de lemn într-o hârtie lipită şi imprimată ca să eviţi minuscula posibilitate ipotetică ca acea bucată de lemn, cu care scoţi resturi alimentare dintre colţi, să fi fost atinsă de praf sau de mâna impură cu care fratele tău zombie s-a scobit în cur. (…)
Şi cu toate acestea a făcut-o. A pus o scobitoare într-o bucată de hârtie. Şi societatea nu a văzut nimic greşit în asta. Să consumi mai mult decât e necesar doar pentru că poţi. Nu te ajută cu nimic, dar poţi. Natura îţi permite să fii leneş. Să fii prost. Să arzi 14 calorii în drumul spre a aglutina 13 calorii. Şi să înveleşti o amărâtă de scobitoare într-un cocon protectiv de hârtie.
Posted by dragos bucurenci on April 4, 2009
Luna asta mă găsiţi:
- în Tabu (numărul “eco”, ajuns deja o tradiţie pentru care trebuie să-i fim recunoscători Cristinei Bazavan), găzduind dosarul “Mica ecologie”, editat de Cristi Lupşa, despre gesturile mici ale celor pentru care ecologia nu mai e de mult un moft:
Dacă veţi deschide bine ochii (şi veţi închide pentru o clipă televizoarele) îi veţi vedea pe aceşti oameni printre voi. Nu poartă neapărat tricouri branduite, dar se disting printr-un număr de gesturi responsabile, multe dintre ele mici, rutiniere şi greu de observat la prima vedere. Imaginaţi-vă, însă, efectul acestor gesturi când ele vor fi multiplicate de milioane de ori şi aduceţi-vă aminte că secretul oricărei schimbări de mentalitate este răbdarea: nu degeaba spun chinezii că drumul de o mie de Li începe cu primul pas.
(nu rataţi, în acelaşi număr, Ameninţarea succesului, de Cristi Lupşa, povestea neştiută a Copacului de hârtie, şi Îngerii din jurul ei, de Lavinia Gliga: povestea pe care n-au spus-o nici ziarele, nici televiziunile atunci când au relatat despre fetiţa de 12 ani care i-ar fi infectat cu sifilis pe mai mulţi bărbaţi dintr-un sat vasluian. E un text foarte puternic pentru că vorbeşte, indirect şi cu delicateţe până la urmă, despre noi şi despre complicităţile noastre.)
- în Elle, cu un editorial despre legătura dintre generozitate şi evoluţie:
Evoluţia nu e doar despre adaptare, ea mai are un motor, despre care se vorbeşte mai puţin, deşi Darwin a atras atenţia asupra lui încă din 1871: selecţia sexuală. Poţi să fii tu masculul cel mai adaptat la condiţiile vitrege ale mediului, asta nu-ţi va garanta că vei deveni o verigă de succes în lungul şir de la ameobă la homo sapiens. Mai e nevoie şi ca nişte femele să te bage în seamă şi să te considere demn de a-ţi face urmaşi. Abia combinaţia dintre adaptarea la mediu şi atractivitatea sexuală îţi pot garanta un loc câştigător pe harta evoluţiei.
- pe IQads unde răspund câtorva întrebări pe acelaşi subiect, pornind de la prezentarea pe care am făcut-o la PR Forum, despre biologie şi PR
- în Esquire, cu un comentariu despre stil:
Aşa cum unele mărci de maşini vorbesc indirect despre stabilitatea lor într-o curbă, un bărbat care se află într-un efort voluntar de a se înţelege şi cizela pe sine însuşi vorbeşte indirect despre capacitatea lui de a se adapta într-o relaţie. Desigur, nici într-un caz, nici în celălalt, nimeni nu poate opera cu certitudini. Dar lucrul cu certitudini e oricum ocupaţia favorită a inteligenţei raţionale, în vreme ce deciziile rapide care implică probabilităţi sunt atributele inteligenţei emoţionale.
dar şi cu o mică recenzie de club:
De fapt, asta e esenţa Fratelli: e un loc geometric al elitelor societăţii şi, urmându-şi elitele, nu poate fi altceva decât un loc al surprizelor şi contrastelor.
- în GQ, cu cea mai zâmbitoare fotografie a mea pe anul ăsta
- pe GayPride.ro, unde reiau un comentariu mai vechi despre homofobia contondentă şi homofobia latentă care întunecă România
- pe ClubLiteratura.ro, unde răspund câtorva întrebări în calitate de cititor amator
- pe BookBlog, unde recomand trei cărţi: Zăpada lui Pamuk, Ce Ceauşescu qui hante les roumains a lui Cioroianu şi Omul generos a lui Nørretranders
- pe WallStreet, unde, alături de Mihai Ghyka şi de Bobby Voicu, comentez oportunităţile de comunicare pe care le aduce criza.
