Miercuri am fost la Constanța pentru a premia echipele de elevi care s-au întrecut în cadrul proiectui EcoChampions, lansat de MaiMultVerde şi Grupul CEZ. I-am avut alături pe Raluca Lăzăruţ, Gianina Corondan şi pe DJ-ii Radio 21, Giulia Anghelescu, Soci şi Vali Bărbulescu, care au înmânat premiile şi i-au felicitat pe tinerii eco-campioni verzi.

Foto: Constantin Opriş

Echipele Zelená Růže de la Liceul Teoretic „George Călinescu” şi Green Fingers de la Şcoala generală nr. 29 ”Mihai Viteazu” au primit premiile pentru cele mai bune proiecte de voluntariat pentru mediu, iar celelalte opt şcoli şi licee au primit menţiuni speciale.

Cele două școli câștigătoare au primit câte o sponsorizare de 3.000 de euro, oferită de Grupul CEZ.

Pe lângă aceste premii, 46 de elevi (4 din fiecare şcoală, 6 din şcolile clasate pe primele trei locuri în competiţia săptămânală de activităţi practice) vor participa gratuit la o tabără educaţională şi recreativă timp de o săptămână, organizată la Sibiu de partenerii proiectului EcoChampions.

EcoChampions este un proiect educaţional de protecţia mediului destinat tinerilor constănţeni, lansat de MaiMultVerde şi Grupul CEZ, în parteneriat cu Mare Nostrum şi Inspectoratul Şcolar Constanţa. Pe parcursul celor cinci luni de campionat ecologist, elevii constănţeni au învăţat cum să se implice voluntar în comunitatea locală, prin acţiuni de protecţia mediului concepute şi implementate de ei.

Mai multe informaţii despre proiectul EcoChampions şi proiectele realizate de cluburile de elevi pot fi găsite pe www.ecochampions.ro.

Zece echipe ale elevilor de gimnaziu şi liceu din liga voluntarilor EcoChampions cuceresc titlul de campioni ai fair-play-ului faţă de natură la Constanţa, după multe probe îndeplinite cu succes şi creativitate.

Pe parcursul celor cinci luni de campionat ecologist, echipele EcoChampions au învăţat cum să se implice voluntar în comunitatea locală, prin acţiuni de protecţia mediului concepute şi implementate de ei.

Anotimpurile şi schimbările climatice, Eurovizionul Ecologic, crearea petiţiilor verzi, descrierea ”Mama Natură” sau vizionarea unor filme cu tematici ecologiste, au fost unele dintre cele mai simpatice şi educative activităţi la care elevii au participat activ în cadrul echipelor.

Cursurile de ecologie au fost predate ca antrenament săptămânal de profesori, iar marea finală EcoChampions constă în realizarea unui proiect local de impact asupra protecţiei mediului din zonă. Finala şi titlul de campion-voluntar sunt puse în joc în luna aprilie a acestui an.

EcoChampions este un proiect educaţional de protecţia mediului destinat tinerilor constănţeni, lansat de MaiMultVerde şi Grupul CEZ, în parteneriat cu Mare Nostrum şi Inspectoratul Şcolar Constanţa.

:: detalii pe ecochampions.ro

:: vezi mai multe fotografii pe pagina de Facebook MaiMultVerde

MaiMultVerde şi Grupul CEZ, în parteneriat cu Mare Nostrum şi Inspectoratul Şcolar Constanţa, dau startul preliminariilor în liga voluntariatului de protecţia mediului, EcoChampions.

Campionatul de voluntariat pregăteşte elevii de gimnaziu şi liceu pentru confruntările cu adversarii naturii.

Prin fair-play faţă de natură, zece şcoli şi licee din Constanţa luptă pentru titlul şi cupa Ecochampions. Elevii se întrec în cursuri teoretice de educaţie ecologică şi la cât mai multe fapte bune, puse în practică pentru natură şi comunitatea locală.

Spiriduşii Naturii, Eco-Maniacii sau Green Fingers sunt câteva dintre echipele pretendente la titlul verde de ‘ecochampion’. Marea finală are loc în martie 2011 şi se va ‘juca’ prin zece acţiuni locale de protecţia mediului în Constanţa, câte una pentru fiecare echipă de tineri voluntari.

Cele mai bune două echipe vor câştiga 3000 de euro pentru şcolile reprezentative,  iar 40 de ecocampioni vor pleca timp de o săptămână, într-o tabără educaţională pe tema de protecţiei mediului.

:: detalii pe maimultverde.ro şi ecochampions.ro

Adevărul istoric e că Nixon a vizitat Bucureştiul cu zece ani înainte ca metroul să fie construit, dar bancul are haz pentru că spune ceva despre noi şi despre felul nostru de a argumenta.

Ne place să fim Gică-contra. Confruntaţi cu o idee nouă, cei mai mulţi reacţionăm prompt – “N-o să meargă.” Apoi depunem un efort considerabil ca să demonstrăm de ce nu poate să meargă, în niciun caz ca să descoperim cum ar putea să meargă.

Când, în ciuda criticilor noastre, ideea se dovedeşte viabilă, declarăm recurs în anulare: “Poate să meargă, dar, ascultaţi-mă pe mine, nu merge cum trebuie!”. În slujba acestui “cum trebuie” suntem în stare să angajăm o retorică pe cât de ingenioasă, pe atât de irelevantă. Ca în bancul cu pricina: o fi capitalismul american mai eficient decât socialismul de Dâmboviţa, dar să nu uităm cine-i linşa pe negri acum o sută de ani şi ceva.

Ceva similar s-a întâmplat cu ecologia în România. Organizaţiile de protecţia mediului şi oamenii pasionaţi de natură există şi activează de mai bine de un deceniu. Programul Dunăre-Carpaţi al WWF, Societatea Ornitologică Română, Terra Mileniul III, Mare Nostrum n-au apărut de ieri, de azi. Dar abia în ultimii ani câteva organizaţii au transformat ecologia în subiect de presă: au implicat vedete, au făcut spectacol şi au vorbit pe înţelesul jurnaliştilor, inclusiv al celor mondeni.

Într-un cuvânt, au tabloidizat ecologia. Nu mă feresc de cuvânt, pentru că exact despre asta a fost vorba. Într-o ţară în care aproape nimeni nu mai citeşte cărţi, nu poţi spera să faci educaţia maselor în librării şi bibliotecii. Dar, ca în orice proces de tabloidizare, au existat excese.

Unele vedete au îmbrăcat haina grijii pentru mediu doar atât cât a stat aprins beculeţul roşu al camerei de filmat, unele gesturi au fost prea teatrale, unele mesaje au fost aproape denaturate prin simplificare. Nu vreau să fac apologia acestor excese, dar nici n-am să-mi pierd vremea arătându-le cu degetul. Iată de ce: pentru că, în ciuda tuturor acestor neajunsuri, campania care şi-a propus să facă din ecologie o preocupare naţională şi-a atins ţinta: astăzi, doar 8% dintre români se mai declară “eco-indiferenţi”, conform ultimului Barometru publicat de Terra Mileniul III.

Las acum deoparte campania publică şi mă întorc la cei pe care eu îi consider ecologiştii adevăraţi, adică cei pe care media nu i-a băgat niciodată cu adevărat în seamă. În toată această vreme, organizaţiile de mediu au dezvoltat proiecte de conservare, de monitorizare sau de reconstrucţie ecologică, voluntarii au plantat sute de mii de puieţi şi au strâns zeci de tone de gunoaie, oamenii simpli au început să meargă cu bicicleta, să folosească becuri economice, să colecteze selectiv gunoaiele şi să nu mai ia pungi de plastic de la supermarket. Cu alte cuvinte, lumea şi-a văzut de treabă.

Dacă veţi deschide bine ochii (şi veţi închide pentru o clipă televizoarele) îi veţi vedea pe aceşti oameni printre voi. Nu poartă neapărat tricouri branduite, dar se disting printr-un număr de gesturi responsabile, multe dintre ele mici, rutiniere şi greu de observat la prima vedere. Imaginaţi-vă, însă, efectul acestor gesturi când ele vor fi multiplicate de milioane de ori şi aduceţi-vă aminte că secretul oricărei schimbări de mentalitate este răbdarea: nu degeaba spun chinezii că drumul de o mie de Li începe cu primul pas.

Ecologiştii despre care vorbesc sunt cei care, după vorba lui Gandhi, încearcă în fiecare zi să fie schimbarea pe care vor s-o vadă în jur. Pentru ei, ecologia a devenit demult o idee “care merge”. Era firesc ca în jurul lor să apară şi cei care ţin să le arate cu tot dinadinsul că, şi dacă merge, ea nu merge totuşi “cum trebuie”.

Argumentul începe cu o concesie de genul “Sigur că nu e rău să te preocupe starea mediului” şi continuă pe o linie, cel puţin pentru mine, halucinantă, “dar treaba asta cu ecologia e mai mult o modă” sau “nu asta e cea mai gravă problemă acum în România” sau “şi pe vremea comunismului ne obligau să fim ecologişti, când ne scoteau la muncă patriotică” sau “am văzut eu cât de eco sunt vedetele astea”, ca şi cum vreuna dintre aceste circumstanţe ar schimba cu ceva adevărul enunţului de la care s-a pornit: nu e rău să te preocupe starea mediului.

Cel mai bizar argument împotriva ecologiştilor l-am găsit la Andrei Pleşu, care, într-o conferinţă ţinută la Şcoala de Vară de la Sighet de acum doi ani, făcea următorul comentariu:

“adevărul e că e mult mai simpatic să te ocupi de ecologie, decât să înveţi la latină sau să te chinui cu materiile curente ale liceului.”

Nici până azi n-am înţeles ce treabă are latina cu ecologia, dar vreau totuşi să spun ceva în apărarea ecologiştilor corigenţi la latină, ca şi a ecologiştilor olimpici la aceeaşi materie: să nu uităm că nu noi i-am linşat pe negri.

:: Tabu, aprilie 2008