Expoziţia face parte din proiectul internaţional cultural-ecologic al Galeriei Culturale de Arta „Belaia Losadi” din Rusia şi poate fi vizitată în perioada 18-29 octombrie, în sala Acvariu a muzeului.

În sprijinul construcției-experiment au venit și Ambasada Franţei în România, Raiffeisen Bank şi Farmexim S.A. Voluntarii, 53 la număr, au colectat si refolosit deșeurile de hârtie pentru a realiza o căsuță integral din pastă de hârtie, cu dimensiunile: 1,30 m lăţime, 1,80 lungime și 155 cm înălţime.

La evenimentul de inaugurare au participat Dr. Virgil Ştefan Niţulescu, Director general interimar – Muzeul Ţăranului Român, Jean-Baptiste Cuzin, Ataşat de cooperare tehnică, Adjunct al Consilierului de cooperare şi acţiune culturală – Ambasada Franţei în România, muzeografi, cercetători, scriitori, precum şi o parte dintre voluntarii care s-au înscris în proiect.

A fost nevoie de 5 luni, 3 kilograme de adeziv de cotor, 300 de cuie de lemn, rășină naturală de brazi și molizi, 900 de kilograme de hârtie reciclată și foarte multă pricepere și pasiune pentru a realiza o căsuță în greutate de 500 de kilograme. Restul cantității de hârtie colectată rămâne să fie folosită în proiectele care vor continua acest experiment: Casa Cărţilor şi construcţia unei case din hârtie de dimensiuni reale.

"Lăsată liberă, jucăria se deplasează înainte."

Soru-mea a descoperit la ţară o jucărie a copilăriei mele, robotul MG1 (staţi blânzi, nicio aluzie politică). Vrea să-l doneze arhivei comunismului de la Muzeul Ţăranului Român. Cam cât de bătrân credeţi că mă face chestia asta să mă simt?

Am fost în vizită acasă la Doina Levintza şi i-am rugat pe Philippe Guilet de Saint Mart, directorul artistic al Festivalului de modă Pasarela, şi pe Andreea Constantin, Fashion Editor VIVA!, să iasă în stradă şi să ia pulsul modei.

Mai găsiţi în emisiune povestea Oanei Felipov şi a creaţiei ei, Karakiri, o caracatiţă cu personalitate, confecţionată manual, precum şi a programului de leadership creativ al Asociaţiei Erudio, care i-a convins pe managerii din multinaţionale să-şi dea jos sacourile şi să urce pe scena de teatru.

Sfatul practic vă spune de unde puteţi face rost de hârtie manuală, un cadou inspirat şi neobişnuit, dar şi cum puteţi s-o confecţionaţi voi înşivă.

“Bună ca viaţa” este produsă de Asociaţia MaiMultVerde cu sprijinul Grupului CEZ.

Am încercat de patru ori. De trei ori m-am lăsat. Primii zece ani sunt grei, pân-ajungi în anu’ 3. În cazul meu, expresia a căpătat un sens aproape literal: n-au fost zece, au fost nouă. Dar a patra oară nu m-a mai terminat ea pe mine, am terminat-o eu pe ea. De facultate vorbesc. Cu o lucrare despre Muzeul Ţăranului Român, un semn de drag pe care i l-am făcut Irinei Nicolau. Ea venise cu ideea să dau la Istoria Artei.

Şi tot luna asta am devenit unul dintre cei zece traineri autorizaţi pentru România ai modelului Process Communication, aşa că în curând ne vom putea întâlni la cursurile pe care le voi ţine despre acest model.

Povestea merge mai departe. Eu plec o săptămână la ţară.

N-o să înţeleg niciodată totalitarismul acestor sfertodocţi care nu pot trăi liniştiţi dacă fiecare îşi cultivă şi îşi celebrează tradiţiile aşa cum îl taie capul. Nu le ajunge circul de la Tezaur Folcloric şi de la toate muzeeele etnografice din ţară, nu le ajung toate momentele presărate cu ştergare, “cânt popular”, “port naţional”, şi pupături plescăite pe icoane din toate emisiunile tv care simt nevoia să spună ceva despre tradiţie. Nu, dom’le! Caraghioşii ăştia vor acum să distrugă ultima urmă de discurs antropologic critic şi lucid din ţara asta şi să desfăşoare şi la muzeul din Kiseleff aceeaşi peltea plicticoasă a “tradiţiilor autentice”.

Află mai multe despre scandal aici şi semnează, te rog, o petiţie aici.

Ce m-a scos pe mine din minţi e insinuarea că ce se întâmplă la Clubul Ţăranului aruncă demersul Muzeului “în derizoriu”. Pentru împăiaţii ăştia, faptul că oamenii se mai şi simt bine în vreme ce ascultă muzică bună sau văd filme premiate e, pur şi simplu, “derizoriu”. În anul de graţie 2008. Hai sictir!

N-am blestemat şi n-am să blestem, ptiu, ptiu, ptiu, da’ să dea Dumnezeu să-i văd pe autorii raportului prezentatori la Etno TV. Semnaţi, vă rog, aici.

(* Costel Popa, Sulfina Barbu, Mugurel Rădulescu, însumi eu, Victor Ponta)

La Şcoala Satului, din cadrul expunerii de la Muzeul Ţăranului Român, oamenii mari au luat loc în bănci, iar patru eleve din Drobeta – Turnu Severin au susţinut o lecţie deschisă despre Dunăre.

Între elevi s-au numărat secretarul de stat Lucia Varga, Daciana Sârbu şi Victor Ponta, fostul ministru al mediului Sulfina Barbu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti Nicolae Idu, ES Martin Eichtinger, Ambasadorul Austriei la Bucureşti, Mugurel Rădulescu (Coca-Cola HBC România) şi Costel Popa (Salvaţi Dunărea şi Delta).

Cartea Dunării Albastre este o iniţiativă a Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) . Proiectul este implementat de „Salvaţi Dunărea şi Delta“ şi MaiMultVerde în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Sistemul Coca-Cola.

[youtube_1]rQzBDA-ujOg[/youtube_1]

Jean Cuisenier a cercetat satul romanesc incepand din 1969. In momentul in care folclorul si traditile populare devenisera instrument de propaganda pentru puterea comunista, etnologul francez a incercat sa patrunda dincolo de manifestarile festiviste ce se organizau in cinstea oaspetelui strain. Intrerupte intre 1979 si 1989, cercetarile au fost reluate in anii 90 cu sprijinul Muzeului Taranului Roman.

Aceleasi trei sate: Sirbi din Maramures, Sucevita din Bucovina si Dobrita din Oltenia.

Ce a ramas la fel cand totul in jur s-a schimbat?

Dintre multiplele forme pe care le poate lua investigatia etnologica,
am ales de data aceasta fotografia. Fotografiile de teren ale lui Jean
Cuisenier ne dezvaluie satul romanesc prin obiectivul unui strain
apropiat:

• Ce inseamna pentru maramureseni tunsul oilor?
• Cum se contruieste o casa in Bucovina?
• Cum se face o pomana in Oltenia?

Intrarea este libera.

Program de vizitare: de marti pana duminica intre orele 10:00 si 18:00.