Ți-ai dorit vreodată să iei o pauză de 6 luni de la viața ta profesională și să te dedici unei organizații caritabile, dar n-ai știut cum o să te descurci cu chiria, cu întreținerea, cu restul cheltuielilor? Atunci am vești bune pentru tine.

M-am bucurat să le fiu alături ieri dimineață prietenilor de la Fundația Vodafone la lansarea celei de-a doua ediții a programului Voluntar de profesie. Anul trecut Fundația a acoperit toate cheltuielile necesare pentru ca 12 voluntari să poată lucra timp de 3 luni în beneficiul copiilor, al bătrânilor și al familiilor defavorizate.

Anul acesta, programul va selecta 15 voluntari și le va acoperi ultimul salariu de pe fluturaș (în limita a 1000 de euro net) și toate cheltuielile administrative pe o perioadă de 6 luni.

Între proiectele în care au fost implicați voluntarii anul trecut au fost campanii de strângere de fonduri pentru persoane în vârstă, pentru copii bolnavi de cancer sau cu dizabilități și pentru construcția de case pentru familii dezavantajate; realizarea unui atelier de fotografie pentru copii aflați în centrele de plasament, organizarea unui curs de gătit pentru copii cu nevoi speciale. Detalii despre proiectele voluntarilor de anul trecut, dar și despre experiența lor găsești aici.

O parte dintre aceste povești le-ai putut vedea în cadrul emisiunii Voluntar de profesie, pe care am realizat-o anul trecut cu sprijinul Fundației Vodafone pentru Prima TV.

Așadar, ce mai aștepți? Înscrierile se fac aici.

De luni până miercuri susțin o ediție specială a cursului PCM, dedicată tinerilor excepționali din societatea civilă.

Am primit mai multe candidaturi decât numărul maxim de cursanți pe care licența îmi dă voie să-i primesc la un curs, așa că am fost nevoit să refuz candidați buni. Îmi pare rău și sper să-i văd la curs cu o altă ocazie.

Candidații care mi s-au părut cei mai convingători sunt:

• Alexa Anisia, Societatea Studențească de Chirurgie din România
• Alexandra Cordea, Asociația Studenților Economiști din România
• Ana Bănică, Coaliţia pentru Mediu
• Anamaria Hâncu, Let’s Do It Romania
• Andrei Chirțoc, Fundația Hospice Casa Speranței
• Andrei Pascale, Liderii Mileniului Trei
• Bianca Bărbieru, artist freelancer și voluntar pentru proiecte de ecologie
• Corina Ion, Ecoteca
• Daniela Mocanu,  Salvează Vieți
• Diana Popescu, Școala de Valori
• Ioana Bețieanu, WWF
• Liana Buzea, Asociația EcoAssist
• Mihaela Stoian, Asociația DoReMi
• Oana Soare, Salvați Dunărea și Delta
• Ștefan Bradea, Asociația MaiMultVerde
• Răzvan Crișan, organizator GOMentorship
• Traian Bosenmmeyer, organizator GOMentorship
• Veronica Manolache, Societatea Studențească de Chirurgie din România

Așa că am hotărât ca, o dată pe an, să organizez o sesiune a cursului PCM care să fie accesibilă tinerilor excepționali care lucrează în sectorul non-profit. Atât eu, cât şi EXEC EDU, ne oferim serviciile în mod gratuit. Singurele costuri care trebuie acoperite sunt cel al profilului de personalitate, ale materialelor de curs şi ale meselor de prânz.

John Parr, coordonatorul PCM în România, a fost de acord să ne ofere profilurile de personalitate cu un discount de 40%. Astfel, costurile pentru un cursant sunt de 85 EUR fără TVA. Un loc la acest curs costă în mod normal 400 EUR.

Cursul are loc pe 18-20 aprilie la sediul Exec-EDU din București.

Dacă vrei să te numeri printre participanți, trebuie să lucrezi într-o organizație non-profit sau într-o instituție bugetară și să-mi trimiți pe adresa dragos [at] bucurenci [punct] ro un eseu de maximum 2 pagini în care să îmi povestești despre un proiect în beneficiul comunității pe care te mândrești că l-ai făcut în ultimii 3 ani. La finalul eseului scrie într-un paragraf de ce crezi că te-ar ajuta acest curs în cariera ta, precum și numele și datele de contact ale unei persoane de la care putem obține referințe profesionale despre tine. Deadline-ul pentru primirea eseurilor este vineri, 8 aprilie, ora 10:00. Câștigătorii vor fi anunțați aici pe blog pe 12 aprilie.

Pentru cei care nu aţi urmărit acest blog, PCM este o teorie a personalităţii şi un model contemporan de comunicare care te învaţă cum să te faci ascultat, nu doar auzit de ceilalţi. Este folosit cu succes de mii de profesionişti din întreaga lume, de la astronauţii NASA la fostul comandant suprem al forţelor NATO, g-ralul Wesley Clark, de la manageri şi preşedinţi de multinaţionale la secretarul de stat Hillary Clinton și la fostul preşedinte  Bill Clinton.

Felul în care oamenii percep lumea, canalele prin care comunică, impulsurile care-i motivează şi felul în care se comportă sub stres diferă în funcţie de personalitatea fiecărui individ. Modelul Process Communication te învaţă cum să comunici cu oamenii “pe limba fiecăruia”, astfel încât să te faci înţeles şi plăcut chiar şi de oameni cu personalităţi foarte diferite de a ta.

Am rugat-o pe Corina să mă ierte că refuz şi i-am explicat că nu pot, ca lider al unei organizaţii ecologiste, să accept o excursie plătită din partea unei companii care vrea să deruleze un proiect dezastruos pentru mediu şi cu care eu nu sunt de acord. Corina mi-a precizat atunci că nu mă invită ca ecologist, ci ca “jurnalist” şi ca “lider de opinie”. Am refuzat din nou. O dată, pentru că ocupaţia mea principală este de preşedinte la MaiMultVerde şi apoi pentru că nici ca jurnalist nu cred că e etic să accepţi ca o companie să-ţi acopere excursii de documentare legate de cea mai controversată dintre activităţile ei.

Atunci când am realizat, acum trei ani, pentru TVR1 o ediţie Linia verde despre subiectul Roşia Montană (despre care susţin şi acum că a fost una dintre rarele ocazii în care în acelaşi spaţiu media s-au făcut auzite echilibrat puncte de vedere divergente despre acest subiect), costurile de transport şi de cazare ale echipei de filmare au fost suportate din bugetul emisiunii.

Turism jurnalistic

N-am fost, prin urmare, surprins atunci când Petrişor Obae a atras atenţia, săptămâna trecută, asupra unei excursii în Noua Zeelandă oferită de Roşia Montană Gold Corporation mai multor jurnalişti.

Între aceştia, Ioan T. Morar şi Doru Buşcu (primul jurnalist, cel de-al doilea redactor-şef la Academia Caţavencu) şi mai mulţi membri din conducerea grupului Realitatea Caţavencu, care editează Academia Caţavencu: Emil Hurezeanu (preşedintele grupului), Mihai Tatulici, Dragoș Nedelcu, Sorin Freciu (preşedintele Consiliului de Administraţie).

Tot săptămâna trecută, în pagina în care Academia Caţavencu publică de obicei anchete şi investigaţii, Alexandru Cristorian semnează un lung comentariu despre “meseria de ONG-ist” a celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană. N-am reacţionat până acum la acest articol, pentru că respect dreptul lui Al. Cristorian de a crede ce doreşte despre organizaţiile neguvernamentale şi de a-şi exprima acest punct de vedere în paginile revistei la care lucrează.

Nu m-a deranjat faptul că sunt singurul ONG-ist numit în tot acest articol, deşi până şi autorul recunoaşte că nu m-am exprimat decât tangenţial în legătură cu proiectul Roşia Montană. E unul dintre neajunsurile care vin la pachet cu fişa postului de preşedinte al celui mai cunoscut ONG ecologist din România după Greenpeace. De fiecare dată când cineva are o problemă cu verzii din societatea civilă, e fatal să arunce un “Huo!” şi înspre mine. Să fie primit!

Am regretat doar că jurnalistul numeşte “anchetă” un comentariu personal, în cadrul căruia singura “dezvăluire”, numărul de organizaţii înscrise la Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, se pierde între zeci de aprecieri subiective, care nu au nicio bază documentară şi care nu respectă exigenţa minimă de a prezenta şi punctul de vedere al părţii atacate.

Repet, pentru un editorial, demersul lui Al. Cristorian ar fi fost perfect legitim. Dar să numeşti asta “anchetă” e un abuz. Şi e păcat. Atât de bunul nume al anchetelor pe care Academia Caţavencu le-a publicat în ultimele două decenii, cât şi de profesia lui Al. Cristorian, care chiar este un bun jurnalist de investigaţii.

Am hotărât să scriu totuşi aceste lucruri, stârnit de lipsa de tact a managementului Academiei Caţavencu care se plimbă în Noua Zeelandă pe banii Roşia Montană Gold Corporation cu scopul declarat de a

“reflecta obiectiv şi documentat (subl. mea) impactul economic, social, de mediu şi de patrimoniu al minei de la Roşia Montană”

în vreme ce în Academia Caţavencu apare un articol care îi înfierează, de-a valma, pe toţi oponenţii proiectului minier de la Roşia Montană.

Nu vreau să fiu greşit înţeles: nu spun (şi nici nu cred) că articolul lui Al. Cristorian este unul plătit de Roşia Montană Gold Corporation. Spun doar că publicarea lui în paralel cu vizita şefilor de la Realitatea Caţavencu în Noua Zeelandă este lipsită de tact. După cum tot lipsă de tact (şi nu de coloană vertebrală) cred că a fost şi acceptarea acestei vizite.

Emil Hurezeanu şi Doru Buşcu sunt, în mod esenţial, jurnalişti şi abia în mod accesoriu vedete, directori de presă, directori de opinie, directori de ce vreţi d-voastră. M-aş fi bucurat să le dea politicienilor, afaceriştilor şi chiar şi nouă, ONG-iştilor, un exemplu despre asumarea acestei condiţii, cu toate neajunsurile deontologice cu care ea vine la pachet.

Există în această ţară un departament de ştiri ai cărui jurnalişti nu au voie să accepte nici măcar deplasările cu aeronava oficială în cadrul delegaţiilor în care îi însoţesc pe demnitari. Grupul de presă din care fac parte le plăteşte din bugetul propriu biletul de avion pe o cursă comercială, cazarea şi diurna. Pentru că aşa este corect.

Deci se poate.

Studiul a fost realizat prin chestionarea online a 174 de asociații, fundații și grupuri de inițiativă din toată țara și relevă date privitoare la activitatea, personalul, bugetele și comunicarea din ONG-uri.

:: detalii pe galasocietatiicivile.ro

Conferinţa Green Social Media răspunde nevoilor de comunicare ‘green’ a ONG-urilor şi bloggerilor preocupaţi de ecologie.

Descoperă cum poţi folosi tehnici şi strategii de ‘social media’ pentru vizibilitatea proiectelor eco la conferinţa Green Social Media din cadrul Green Conference de joi, 12 noiembrie, la Hotel Crowne Plaza din Bucureşti.

Vei avea acces la informaţii, idei şi soluţii pentru integrarea ‘social media’ în campaniile de protecţia mediului direct de la bloggeri de top şi specialişti din industria online.

Vorbitori vor fi Cristi Manafu, Bobby Voicu, Adrian Ciubotaru, Adrian Soare, Alexandru Negrea. Conferinţa se adresează ONG-urilor şi bloggerilor ‘verzi’, conştienţi de nevoile de conectare ale publicului şi comunităţii prin noile media de comunicare. Înscrierile sunt gratuite.

:: detalii pe site-ul greenconference.ro

Lucrările pot fi înscrise în concurs până la 31 decembrie 2009. Albumul BiohazArt va fi promovat în ţară şi în străinătate printr-o campanie de direct mailing, cu sprijinul institutelor culturale româneşti şi a personalităţilor culturale şi politice.

:: detalii pe cortinaverde.org

Stimata doamnă Miruna,

Am transferat suma de 400 de lei in contul MMV ca donatie pentru programul de imapadurire.

Luna viitoare voi mai transfera inca 400 de lei.

Va urez mult spor la plantare.

semnătura

Nu suntem într-o campanie de fund raising public, dar nici nu stăm bine cu fondurile, aşa că ne bucurăm de orice donaţie.

Totuşi, e prima dată când cineva se gândeşte din senin să ne ajute în felul acesta. Şi, mai mult decât bani, mesajul ne-a adus încrederea că oamenii văd ceea ce facem noi şi că apreciază. Iar când mai pun şi umărul, te gândeşti că România aia la care tot visezi chiar există.

Mulţumesc!

Discutăm despre activiştii de soi nou, despre metehnele ONG-urilor, despre iluziile şi deziluziile oamenilor în legătură cu societatea civilă.

E o înregistrare făcută acum o săptămână şi ceva. De departe una dintre cele mai interesante conversaţii pe care le-am purtat pe sticlă în ultima vreme.

În prima parte a emisiunii, Cătălin l-a avut ca invitat pe Gheorghe Florescu (autorul cărții ”Confesiunile unui cafegiu”), un personaj care nu trebuie ratat.

Lucrarea, finanţată de Coca-Cola HBC, a fost elaborată pe baza unui chestionar online completat de aproape 70 de organizaţii de mediu din ţară şi cuprinde, printre altele, evaluarea legislaţiei de mediu şi a eficienţei comunicării şi relaţionării cu restul actorilor de pe piaţă (administraţia publică locală şi centrală, mass media, companii), un top al proiectelor şi al domeniilor de activitate, date despre istoria şi activitatea organizaţiilor, informaţii despre starea financiară, infrastructura şi resursele umane ale acestora.

Studiul poate fi descărcat de aici.

:: via Cosmeanu