Posted by dragos bucurenci on October 28, 2009
Dacă, prin absurd, începând de azi toţi ţiganii analfabeţi ar merge la şcoală, abia peste vreo două decenii am începe să vedem primele rezultate. Iar acelea ar fi doar primele generaţii – mai mult ca sigur că ar fi nevoie de vreo două, trei, ca familia respectivă să aibă un nivel de educaţie egal cu al nostru, al “celorlalţi”.
Ce vreau să spun e că înjurătura de mamă mi se pare facilă şi complet inutilă în cazul rromilor. Da, sunt diferiţi. Da, rata infracţionalităţii e ridicată în rândurile lor. Da, le plac manelele, nunţile între blocuri şi înmormântările cu fanfară, se dau în vânt după dinţi de aur şi după fuste colorate.
Şi da, nu se va schimba nimic semnificativ anul acesta şi nici anul viitor.
Dar dacă înţelegem ce vrem şi acceptăm obiectivul de a-i ajuta să iasă din izolarea asta, poate vom începe să facem nişte paşi măsurabili în vreo 10 ani.
Nu uitaţi: în urmă cu 50 de ani, negrilor încă le era interzis să meargă la aceleaşi şcoli cu albii, prin unele state din sudul Statelor Unite. Din acest punct de vedere, noi stăm mai bine ca americanii – doar că suntem cu jumătate de secol în urmă.
Subcriu la punctul lui Vlad de vedere. Cred că exprimă echilibrat şi cu claritate o realitate care celor mai mulţi continuă să le scape. Rromii sunt o problemă a societăţii, adică a noastră, a tuturor. Nici ignorarea, nici persiflarea nu vor sfârşi prin a o rezolva.
Posted by dragos bucurenci on July 7, 2009
Am văzut cu întârziere secvenţa: un gânsac chel, cu o cruce de buticar spânzurată sexi în anchiorul generos al tricoului, vede o secvenţă în care mama lui Cabral se împiedică şi cade în direct. Incidentul îi prilejuieşte moderatorului Brancu o mică reflecţie teologică, scoasă parcă din Gramatica limbii române a Mioarei Avram:
Adică e şi cum ţi le-aşază Dumnezeu, în sensul în care ea a căzut sub ochii fiului ei.
E suficient acest mic brânci teologic, pentru ca invitatul, un fel de Axinte intelectual, să o ia cu tot cu ochelari de-a berbeleacul pe panta unei hermeneutici de coteţ, care l-ar fi lăsat şi pe Becali cu gura căscată:
Da’ vezi, Cristi, că Dumnezeu nu e cioară!
Apoi, ca un fel de epilog la această cugetare iscată în vintrele sale cele mai adânci, Axinte urmează:
Cabral e băiat fain. [face o pauză] Păcat că trăieşte…
Recunosc, când am văzut scena prima dată mi-a crescut tensiunea şi i-am dorit gânsacului să-l găsească iute tatăl vitreg al lui Cabral, Cabral însuşi ori chiar mama lui Cabral, vicecampioană europeană şi mondială de kick-boxing. Am fantazat o vreme, mărturisesc, gândindu-mă la mutra lui Axinte făcută afiş de spectacol cu Stela şi Arşinel.
Citeşte mai departe… »
Posted by dragos bucurenci on March 3, 2009
JN a venit ieri cu o propunere stupidă şi inutilă: revenirea în administraţie la folosirea denumirii “ţigan” în loc de “rom”. Prostia în sine ar fi benignă, dacă n-ar fi pe prima pagină.
Dar motivaţia ei vine direct din anticamera fascismului: confuzia rom/român trebuie eliminată grabnic pentru că nu e drept să sufere toţi românii pentru crimele pe care le comit nişte etnici romi în Italia.
Nu, drept e să sufere toţi romii, pare să creadă autoarea articolului, şi, împreună cu ea, nenumăraţii comentatori ai articolului, bravi apărători ai neamului românesc, care dovedesc, odată în plus, că nu suntem cu nimic mai prejos de xenofobii şi rasiştii din Peninsulă.
Am semnat un drept la replică redactat de Alianţa Civică a Romilor din România şi trimis de mai multe organizaţii civice lui Marius Tucă. Îl reiau aici:
Citeşte mai departe… »
Posted by dragos bucurenci on February 28, 2008
Azi, la ora 18:00, la Green Hours are loc premierea câştigătorilor competiţiei de scurt-metraj Doi pe un balansoar, organizată de proiectul S.P.E.R. Filmele au avut ca temă discriminarea romilor, prejudecăţile şi stereotipurile la care este supusă această etnie.
Înaintea premierii vor fi vizionate scurt-metrajele, iar la eveniment va participa şi regizorul Cătălin Mitulescu, membru al juriului. Dacă nu puteţi ajunge la Green Hours, scurt-metrajele pot fi vizionate şi pe site-ul proiectului.
Posted by dragos bucurenci on November 16, 2007
Timp de cateva sute de ani au fost cumparati si vanduti, familiile lor au fost despartite, copiii de mama si femeile de barbati, tinerele au fost violate constant de proprietarii lor, „cioroii” au fost tinta dispretului si a discriminarii generalizate. Un cutare voievod ii suia-n copac si-i dobora cu sagetile: numea asta vanatoare de ciori. Legati de glie si prasiti ca animalele, tiganii din Tarile Romane s-au inmultit aici mai mult decat oriunde in Europa. Noi am creat, deci, problema noastra tiganeasca.
E vina noastra istorica. Mai mult. Siliti sa devina sedentari si sa munceasca pamantul, tiganii si-au uitat ocupatiile traditionale. Au incetat sa mai fie caldarari, aurari, muzicanti, ursari, lingurari etc. Au devenit in schimb agricultori lenesi si indolenti, cum au fost intotdeauna toti sclavii. Cum sa muncesti cu ravna cand nu muncesti pentru tine? Cand ori muncesti, ori nu muncesti, aceleasi bete le iei pe spinare?
De la “Baroane!”, nu cred că în publicistica românească postdecembristă s-a scris ceva mai lucid, mai sincer, mai pertinent şi mai exact ca acest comentariu al lui Mircea Cărtărescu.
Posted by dragos bucurenci on
Cioroianu este un istoric competent, dar ca ministru de externe si-a depasit cu mult competentele. Gafele sale acumulate nici nu mai starnesc de la o vreme ilaritatea, ci mai curand un fel de mila. (…)De fapt, nu exista cuvinte sa descriem catastrofa la nivel etic si diplomatic a afirmatiilor din Egipt ale lui Cioroianu. Si nu exista tara din lume in care, dupa ce-ai vorbit despre deportarea cetatenilor proprii in lagare de munca fortata, sa nu fii debarcat ca politician cu idei de extrema-dreapta. Un liberal sa afirme asa ceva?
:: text: Evenimentul Zilei
