Am lansat ieri la apă, pe lacul Băneasa, echipajele voluntarilor și vedetelor care s-au întrecut la vâsle pe cele șase plute construite din sticle de tip PET și adunate din țară în urma proiectului Grătar Curat 2011, organizat de MaiMultVerde cu sprijinul Golden Brau.

Voluntarii Grătar Curat au construit cu talent și igeniozitate plutele aliniate la start din aproximativ 7000 de PET-uri, lemn, sfoară şi pânză. Echipele au reprezentat cele şase zone în care s-a desfăşurat proiectul (Arad, Brăila, Galaţi, Craiova, Iaşi și București) şi au fost formate din voluntari MaiMultVerde, vedete, jurnaliști și bloggeri.

De pe pluta echipei craiovene, m-am întrecut la vâslit PET-ul cu Alina Pușcaș și Gina Maican, căpitanele plutei ieșene, Antonia Ionescu și Andrei Aradits, actori în serialul „Narcisa sălbatică” și căpitanii plutelor echipei brăilene, respectiv a celei arădene, Mihaela Călin și Crina Abrudan (Antena 1), căpitanele plutelor gălățenilor, respectiv bucureștenilor.

Susţinător al vedetelor a fost Silvian Ionescu, comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu.

Cu chef de vâslit și cu pluta de plastic sub picioare, concurenții au arătat că locul PET-ului nu este în natură și că e nu doar mai civilizat și mai responsabil, ci și mai distractiv dacă încercăm să-l refolosim.

La sfârșitul cursei, mai mulți vâslași și căpitani de bărci ne-am aruncat în apă, unii ca să sărbătorească victoria, alții ca să ne răcorim după înfrângere.

Câştigătorii cursei de plute din PET-uri au fost: echipa din Iaşi condusă de Alina Puşcaş şi Gina Maican – locul I, echipa din Brăila condusă de Antonia Ionescu – locul II şi echipa din Galaţi condusă de Mihaela Călin – locul III.

La finalul cursei, toți participanții au primit diploma de ‘vâslaș cu PET-ul’ și au fost premiați de MaiMultVerde și Golden Brau.

Peste şase tone de gunoaie au fost adunate din principalele zone de picnic și petrecere a timpului liber din România în cadrul celei de-a doua ediții a programului de responsabilizare socială “Grătar curat”.

Proiectul are ca scop responsabilizarea participanților la activitățile de recreere în natură, în special grătar, în legătură cu importanța păstrării curățeniei în aceste zone naturale de petrecere a timpului liber.

Programul „Grătar Curat”, organizat de Asociația MaiMultVerde și Golden Brau, a mobilizat până în prezent, în cele două ediţii, peste 600 de voluntari din toată țara. Aceștia au strâns peste 20 de tone de gunoaie lăsate în urmă de participanții la activitățile de recreere în natură. Ediția a doua a proiectului a scos în evidență scăderea semnificativă a cantității de deşeuri din zonele vizate, dovedind că acțiunile repetate de responsabilizare a participanţilor la activităţi de recreere dau rezultate.

:: vezi mai multe fotografii de la cursa plutelor din PET-uri pe pagina de Facebook Grătar Curat

Am scris acum o săptămână, incitat de Radio 21, inițiatorul campaniei Asta e România, o însemnare în notă pesimistă. Nu mi-a fost ușor pentru că n-am semnat niciodată condica la Marea Văicăreală Națională. Așa că îmi face plăcere să vă propun acum o perspectivă corijată sub același titlu:

Asta e România

• În 2009 numărul tinerilor care s-au implicat în activități de voluntariat a fost cu 50% mai mare față de anul 2004, iar 51% dintre tineri au ales protecția mediului ca activitate de voluntariat (conform unui studiu realizat de GFK România)

• În primii trei ani de activitate, MaiMultVerde a lucrat cu peste 15.000 voluntari, împreună cu care a plantat peste 500.000 puieți

• Numărul persoanelor care folosesc bicicleta ca mijloc de transport în București este în continuă creștere (doar anul trecut Cicloteque a înregistrat peste 20.000 de utilizatori)

• Pe 25 septembrie anul trecut, echipa Let’s Do It Romania a reușit să mobilizeze peste 200.000 de români care au adunat 550.000 saci de gunoi în cadrul celei mai mari campanii de curățenie din România. Cel mai mare număr de voluntari mobilizaţi a fost în judeţul Braşov (15.000), urmat de Cluj (13.000) şi regiunea Bucureşti-Ilfov (11.000).

• în 2010 40,74% din deșeurile colectate au fost valorificate, din care 33,51% prin reciclare (pentru comparație, în 2004 doar 27,9% din deșeurile colectate au fost  valorificate, din care doar 24,3% prin reciclare).

Astăzi sunt optimist. Asta e România.

Impactul deșeurilor acumulate la periferiile orașelor devine o problemă din ce în ce mai acută a fiecărei comunități. Potențialele soluții de ameliorare sunt incinerarea, reciclarea  sticlei, hârtiei, metalelor, plasticului şi a altor materiale, precum şi compostarea.

Gestionarea deșeurilor municipale este o problemă care ar trebui sa fie cel puțin o temă de gândire pentru fiecare dintre locuitorii unui oraș. Dacă ești bucureștean și ai 10 minute libere pe care vrei sa le dedici acestei cauze, poți contribui la acest studiu.

În sprijinul construcției-experiment au venit și Ambasada Franţei în România, Raiffeisen Bank şi Farmexim S.A. Voluntarii, 53 la număr, au colectat si refolosit deșeurile de hârtie pentru a realiza o căsuță integral din pastă de hârtie, cu dimensiunile: 1,30 m lăţime, 1,80 lungime și 155 cm înălţime.

La evenimentul de inaugurare au participat Dr. Virgil Ştefan Niţulescu, Director general interimar – Muzeul Ţăranului Român, Jean-Baptiste Cuzin, Ataşat de cooperare tehnică, Adjunct al Consilierului de cooperare şi acţiune culturală – Ambasada Franţei în România, muzeografi, cercetători, scriitori, precum şi o parte dintre voluntarii care s-au înscris în proiect.

A fost nevoie de 5 luni, 3 kilograme de adeziv de cotor, 300 de cuie de lemn, rășină naturală de brazi și molizi, 900 de kilograme de hârtie reciclată și foarte multă pricepere și pasiune pentru a realiza o căsuță în greutate de 500 de kilograme. Restul cantității de hârtie colectată rămâne să fie folosită în proiectele care vor continua acest experiment: Casa Cărţilor şi construcţia unei case din hârtie de dimensiuni reale.

Pe site-ul proiectului „Viaţa după colectare”, demarat în 2009 cu sprijinul Coca-Cola HBC România, vizitatorii au la dispoziţie modele de scrisori care pot fi trimise către primărie și, mai nou, către reprezentanţii lor din Parlamentul României.

Zâna din Sticluţă, Balerina Origami şi Cavalerul Metalo-Plastic, ambasadorii proiectului, alături de numeroase vedete, au încercat să convingă românii, în diferite ocazii, că deşeurile nu sunt gunoaie şi că pot fi reciclate, astfel economisindu-se resurse importante.

Un angajament al României față de Uniunea Europeană prevede un procent de deșeuri valorificate de până la 60%, un obiectiv ambițios ce nu poate fi atins decât cu susținerea reprezentanților noștri.

Cetăţenii le pot cere acum deputaţilor care îi reprezintă să acorde mai multă importanţă colectării selective a deşeurilor, să susţină iniţiativele legislative favorabile acesteia şi să adopte măsuri care să înlesnească aplicarea colectării selective de companiile de salubritate şi de autorităţile locale.

Ministrul s-a întânit cu cele trei mascote, “Hârtie”, “Sticlă”, “Plastic şi Metal”, precum şi cu cei 50 de voluntari MaiMultVerde care vor populariza în timpul concertului colectarea selectivă a deşeurilor, îndemnându-i pe participanţi să arunce plasticul, hârtia, sticla şi metalul la cele 40 de puncte de colectare selectivă amplasate de EcoRom Ambalaje în Piaţa Constituţiei. Voluntarii vor colecta, de asemenea, semnături pentru scrisorile prin care cerem primarilor şi parlamentarilor să urgenteze implementarea unor sisteme de colectare selectivă la nivel municipal.

Este nevoie de cât mai multe astfel de evenimente, care să conştientizeze populaţia depre necesitatea colectării selective a deşeurilor. Suntem cetăţeni europeni şi trebuie să ne comportăm ca atare.

László Borbély, Ministrul Mediului şi Pădurilor

Tot astăzi, ministrul Borbély a anunţat că pregăteşte o lege prin care autorităţile locale vor fi obligate să recicleze cel puţin 15% din deşeurile municipale colectate, iar primăriile care nu vor îndeplini această ţintă vor plăti o amendă de 100 lei/tonă.

Întrebat dacă crede că participanţii la concert vor fi receptivi la mesajul voluntarilor, ministrul a povestit experienţa sa de la festivalul Peninsula, unde tinerii colectau paharele de plastic şi le aduceau la punctele de colectare, în schimbul unei băuturi gratis.

După ce a folosit demonstrativ unul dintre containerele pentru plastic, ministrul a promis că va reveni seara, la concert.

Evenimentul face parte din campania Viaţa după colectare, realizată de MaiMultVerde şi Coca-Cola HBC România în parteneriat cu EcoRom Ambalaje şi Neogen. În cadrul aceleiaşi campanii, am organizat întâlnirea Andreei Marin Bănică cu parlamentarii din Comisia de Mediu a Camerei Deputaţilor şi am trimis peste 2,000 de scrisori autorităţilor locale pe tema colectării selective.

Întâlnirea este găzduită de Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie Publică, Amenajarea Teritoriului şi Echilibru Ecologic, începe la ora 11.45 la Palatul Parlamentului, Sala Spiru Haret şi durează 2 ore.

A doua parte a întâlnirii este dedicată dezbaterilor între cei prezenţi. Dacă vreţi să le spuneţi în mod direct aleşilor voştri ce părere aveţi despre colectarea selectivă, vă puteţi anunţa participarea pe adresa de e-mail miruna.ralea@maimultverde.ro (precizaţi numele complet, seria şi numărul Cărţii de Identitate). Veţi primi o confirmare până cel târziu mâine la prima oră.

:: evenimentul face parte din proiectul Viaţa după colectare, realizat de MaiMultVerde şi Coca-Cola HBC România în parteneriat cu EcoRom Ambalaje şi Neogen.

:: un film de Cristina Cileacu şi Călin Dinulescu

:: via Zoso

Un proiect deştept marca Odyssey via Mitrana