De data asta, n-am mai avut parte de voluntari spontani, ci doar de mai multe varietăţi ale picnicarului-cu-braţele-încrucişate: scepticul, cârcotaşul, binevoitorul. O doamnă ne-a dat nişte cărţi despre Iisus cu titlul “Încotro mergem?”. Am vrut să-i zic: “Înspre apocalipsa gunoaielor, doamnă, nu vedeţi ce e-n jur?”, dar mi-am ţinut firea.

În ultimele 3 săptămâni, voluntarii “Recycle, raft & race!” au acoperit întregul traseu de la ieşirea din Buşteni la cabana Gura Diham. În urma lor, au rămas kilometri întregi de pajişte curată, pe care i-am putut admira la plecare.

Nu-i nevoie să-mi spuneţi, ştiu sigur că locul acesta nu va rămâne multă vreme curat. Dar sunt convins că, deşi le-a fost lene sau ruşine sau pur şi simplu nu s-au gândit că pot să ni se alăture, în sufletul celor mai mulţi dintre cei care ne-au privit s-a schimbat ceva. Şi chiar dacă nu vor pune mâine mâna să cureţe şi ei mizeria făcută de alţii, se vor gândi de foarte multe ori înainte de a-şi mai arunca gunoiul în natură. Asta e, de fapt, curăţenia pe care încercăm noi s-o facem.

:: foto: Alexandra Radu

Seara ni s-a alăturat şi Cabral şi am stat de vorbă despre competiţia cu plute confecţionate din PET-uri pe care o pregătim pentru iunie.

Dincolo de entuziasmul contagios al voluntarilor (găsiţi aici portretul lor pe larg), care m-a convins că încă merită să vin cu plăcere la muncă, două istorii mi-au rămas în minte şi vreau să vi le povestesc.

Am făcut curăţenie pe lângă picnicari. Unul nu s-a mişcat să ne ajute ori măcar să ne mulţumească. Cu o excepţie: Alex, un puşti de 12 ani din Bucureşti, care ne-a cerut mănuşi, iar apoi a umplut mai mulţi saci cu gunoi. A vrut apoi să afle ce-i cu noi şi ne-a rugat să-l mai luăm şi la alte acţiuni. M-am dus împreună cu Amalia la părinţii lui să-i felicităm că au crescut aşa un băiat. Un cuplu normal, oameni tineri care ieşiseră la iarbă verde. În jurul cortului era curat, adunaseră gunoaiele lângă foc. Din cort, un aparat cânta în surdină manele. “Q.E.D.”, mi-am şoptit atunci în barbă. Şi Matei ar fi zâmbit dacă ar fi fost acolo.

La plecare, abia ne suisem în maşină, când unul dintre picnicarii veterani vine hotărât spre mine şi-mi face semn să cobor geamul. Îmi arată doi saci negri plini cu gunoi aflaţi cam la vreo 3 metri de cortul lui şi-mi zice arţăgos: “Vedeţi c-aţi uitat ceva!”. “N-am uitat nimic”, îi zic, “o să vină o maşină să-i ia pe toţi. Sper că nu vă aşteptaţi să-i care voluntarii în spinare până în Buşteni…” Omul se calmează şi dispare. Eu inspir, expir şi mă bucur de norocul picnicarului: bine că n-a fost Cabral prin preajmă la faza asta.

:: foto: Alexandra Radu

Deşi a plouat torenţial, voluntarii nu s-au lăsat intimidaţi de noroi şi nici de terenul abrupt: înarmaţi cu cizme şi cu pelerine, ei au strâns deşeurile lăsate de turişti la periferia Buşteniului. Iulia s-a numărat printre cei mai harnici voluntari: în doar două ore, ea a strâns cinci saci de gunoi şi a reuşit să cureţe, împreună cu ceilalţi voluntari, o porţiune de pădure frecventată de picnicari.

Vestea a ajuns şi la urechile celor de Cancan.

:: Foto: Mihai Şteţcu

Procesul de formare a voluntarilor de mediu cu aptitudini de lideri va avea loc la Buşteni între 4 şi 31 mai, în serii săptămânale, în cadrul unei tabere unde vor fi predate cursuri de orientare în natură, prim ajutor, leadership, comunicare şi dezvoltare organizaţională.

În cadrul proiectului ‘Recycle,raft&race!‘, voluntarii înscrişi vor colecta selectiv (plastic, hârtie, metal şi sticlă) deşeurile lăsate de turişti în zona taberei şi vor folosi PET-urile strânse pentru a construi plute. Acestea se vor întrece într-o competiţie surpriză pe un lac din apropierea Bucureştiului.

Dacă ai peste 18 ani şi vrei să devii lider de voluntari de mediu, găseşti aici mai multe detalii despre cum te poţi înscrie la ‘Recycle,raft&race!’