ONG-urile de mediu cheamă societatea civilă la miting împotriva propunerii de respingere a O.U.G. 114/2007.

Ordonanţa prevede obligaţia autorităţilor publice de a nu schimba destinaţia terenurilor amenajate ca spaţii verzi sau de a le reduce în documentaţiile de urbanism. Respingerea ordonanţei este  propusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi va fi dezbătută în plen marţi, de la ora 11:00.

În prezent, unui locuitor al capitalei îi revin cca. 6 metri pătraţi de spaţiu verde. Conform O.U.G. 114/2007,  administraţiile publice locale au obligaţia de a asigura o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor din terenul intravilan, până la data de 31 decembrie 2010.

Ca să încurajăm bucureştenii să profite de libertatea recent câştigată de a sta pe iarbă, am vrut să dăm un exemplu şi l-am invitat pe regizorul Cristian Mungiu să facem picnic pe peluza Casei Poporului.

Am sărit gardul şi ne-am întins la vorbă pe iarbă, înfulecând brânză şi roşii cumpărate de la ţăranii din Piaţa Matache. Am vorbit despre gardul care separă Casa Poporului de popor, despre lipsa spaţiilor publice în România comunistă şi despre felul în care cetăţenii de azi îşi reiau încet-încet în posesie oraşele.

Toată tărăşenia se va difuza luni, 12 octombrie, de la 23.30 pe TVR1 în cadrul emisiunii “Bună ca viaţa”, sponsorizată de Grupul CEZ*.

În timpul discuţiei mi-am reamintit ce scria recent Mungiu pe Twitter după o proiecţie a “Amintirilor”:

“Acum 20 de ani, nu-şi imagina nimeni că 12 000 de oameni vor râde în gura mare de comunism în faţa Casei Poporului”

Dar nici eu, când aveam 7 ani şi m-a adus tovarăşa învăţătoare să văd mastodontul în construcţie, nu mi-am imaginat că o să ajung să fac vreodată picnic la iarba verde din faţa Casei Poporului, într-o companie atât de agreabilă. Deci se poate.

Foto: Anna Todiraş

*Grupul CEZ construieşte în România – în zona Dobrogei, judeţul Constanţa – cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o capacitate instalată de 600 MW, reprezentând aproximativ dublul capacităţii de extindere a celui mai mare parc eolian existent acum în Europa şi aproape triplu faţă de cel mai mare parc eolian operaţional în prezent în Europa. Costurile totale ale acestui proiect vor atinge 1,1 miliarde Euro.

Grupul CEZ operează în România din anul 2005 când a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni ale companiei Electrica Oltenia. În 2008, CEZ a facut paşi importanţi, câştigând licitaţia pentru modernizarea centralei existente a Complexului Electrocentrale Galaţi şi construcţia unei noi unităţi CCGT în acelaşi loc.

De data asta nu mai sunt singur, ci fac echipă cu Laura Belecciu, pe care vă invit s-o descoperiţi în fiecare luni seară, de la 23.30, pe TVR1 şi în reluare sâmbăta de la ora 11.30.

Emisiunea este sponsorizată de Grupul CEZ*. Grupul CEZ construieşte în România – în zona Dobrogei, judeţul Constanţa – cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o capacitate instalată de 600 MW, reprezentând aproximativ dublul capacităţii de extindere a celui mai mare parc eolian existent acum în Europa şi aproape triplu faţă de cel mai mare parc eolian operaţional în prezent în Europa. Costurile totale ale acestui proiect vor atinge 1,1 miliarde Euro.

Prima ediţie e despre traiul la oraş şi despre cum putem recuceri spaţiul urban. Aşa că i-am făcut Laurei o invitaţie: am poftit-o să bem o cafea la 8 dimineaţa pe Smârdan. Dar nu oricum, ci cât mai comod: în capot şi papuci de casă. Ce-a ieşit, vedeţi în pozele de mai sus şi în emisiunea de luni viitoare.

Şi ne-a mai trăznit o idee, cu un domn care a făcut mai mult bine pentru imaginea României decât orice ministru, dar despre asta vă povestesc mâine, după ce filmăm.

*Grupul CEZ operează în România din anul 2005 când a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni ale companiei Electrica Oltenia. În 2008, CEZ a facut paşi importanţi, câştigând licitaţia pentru modernizarea centralei existente a Complexului Electrocentrale Galaţi şi construcţia unei noi unităţi CCGT în acelaşi loc şi participaţia de 9,15% din compania joint-venture pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Foto: Constantin Opriş