Am lansat ieri la apă, pe lacul Băneasa, echipajele voluntarilor și vedetelor care s-au întrecut la vâsle pe cele șase plute construite din sticle de tip PET și adunate din țară în urma proiectului Grătar Curat 2011, organizat de MaiMultVerde cu sprijinul Golden Brau.

Voluntarii Grătar Curat au construit cu talent și igeniozitate plutele aliniate la start din aproximativ 7000 de PET-uri, lemn, sfoară şi pânză. Echipele au reprezentat cele şase zone în care s-a desfăşurat proiectul (Arad, Brăila, Galaţi, Craiova, Iaşi și București) şi au fost formate din voluntari MaiMultVerde, vedete, jurnaliști și bloggeri.

De pe pluta echipei craiovene, m-am întrecut la vâslit PET-ul cu Alina Pușcaș și Gina Maican, căpitanele plutei ieșene, Antonia Ionescu și Andrei Aradits, actori în serialul „Narcisa sălbatică” și căpitanii plutelor echipei brăilene, respectiv a celei arădene, Mihaela Călin și Crina Abrudan (Antena 1), căpitanele plutelor gălățenilor, respectiv bucureștenilor.

Susţinător al vedetelor a fost Silvian Ionescu, comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu.

Cu chef de vâslit și cu pluta de plastic sub picioare, concurenții au arătat că locul PET-ului nu este în natură și că e nu doar mai civilizat și mai responsabil, ci și mai distractiv dacă încercăm să-l refolosim.

La sfârșitul cursei, mai mulți vâslași și căpitani de bărci ne-am aruncat în apă, unii ca să sărbătorească victoria, alții ca să ne răcorim după înfrângere.

Câştigătorii cursei de plute din PET-uri au fost: echipa din Iaşi condusă de Alina Puşcaş şi Gina Maican – locul I, echipa din Brăila condusă de Antonia Ionescu – locul II şi echipa din Galaţi condusă de Mihaela Călin – locul III.

La finalul cursei, toți participanții au primit diploma de ‘vâslaș cu PET-ul’ și au fost premiați de MaiMultVerde și Golden Brau.

Peste şase tone de gunoaie au fost adunate din principalele zone de picnic și petrecere a timpului liber din România în cadrul celei de-a doua ediții a programului de responsabilizare socială “Grătar curat”.

Proiectul are ca scop responsabilizarea participanților la activitățile de recreere în natură, în special grătar, în legătură cu importanța păstrării curățeniei în aceste zone naturale de petrecere a timpului liber.

Programul „Grătar Curat”, organizat de Asociația MaiMultVerde și Golden Brau, a mobilizat până în prezent, în cele două ediţii, peste 600 de voluntari din toată țara. Aceștia au strâns peste 20 de tone de gunoaie lăsate în urmă de participanții la activitățile de recreere în natură. Ediția a doua a proiectului a scos în evidență scăderea semnificativă a cantității de deşeuri din zonele vizate, dovedind că acțiunile repetate de responsabilizare a participanţilor la activităţi de recreere dau rezultate.

:: vezi mai multe fotografii de la cursa plutelor din PET-uri pe pagina de Facebook Grătar Curat

După ce a curăţat gunoaiele şi a educat grătaragiii în şase judeţe din ţară, Grătar Curat 2011 lansează la apă echipele voluntarilor şi vedetelor în cursa plutelor din sticle de tip PET duminică, 4 septembrie, de la ora 14:00, pe lacul Băneasa din Bucureşti.

Dacă vrei să navigăm împreună pe sticlele de plastic strânse anul acesta la Grătar Curat și să susținem echipele voluntarilor și căpitanilor de plute invitați, trimite un e-mail de confirmare a participării la voluntar [at] maimultverde.ro și hai la marea îmbarcare!

Cursa va avea loc între stăvilarul dintre Lacurile Băneasa şi Herăstrău şi pontonul de la restaurantul Laguna Blu (vezi harta).

MaiMultVerde şi Golden Brau vor anunţa în prezenţa voluntarilor, a vedetelor, a autorităţilor şi a publicului de pe malul lacului Băneasa, rezultatele Grătar Curat 2011.

„Grătar curat” este un proiect de conştientizare şi responsabilizare a grataragiilor şi picnicarilor derulat de MaiMultVerde şi Golden Brau.

În 2011, activităţi de informare şi responsabilizare au avut loc la Snagov (Complex Astoria), Iaşi (Pădurea C.A. Rosetti), Galaţi (Pădurea Gârboavele), Brăila (Pădurea Lacul Sărat), Arad (Pădurea Ceala), Dolj (Pădurea Bucovăţ).

(aventuri din Carpați, partea a opta)

Sunt câteva organizații neguvernamentale în țara asta în fața cărora statul român și cetățenii săi ar trebui să-și scoată pălăria. Tășuleasa Social este una dintre ele.

Când l-am cunoscut pe Alin Uhlmann-Ușeriu acum patru ani, mulțumită lui Cătălin Ștefănescu, căruia îi voi fi mereu recunoscător pentru că mi l-a scos în cale, am rămas impresionat de cât de multe a reușit omul acesta să facă, punându-și la bătaie bucata de pământ pe care o deține în Pasul Tihuța și agoniseala de-o viață, cu foarte puține donații și într-un mediu politic câtuși de puțin prietenos sau măcar înțelegător.

Împreună cu mama lui, tanti Efti, o femeie scoasă parcă din poveștile lui Agârbiceanu, și cu Ana Szekely, o unguroaică frumoasă și hotărâtă, pe care și-ar dori-o în prima linie orice ONG bucureștean (partout cherchez la femme, în orice proiect frumos veți găsi urzind din umbră geniul bun al unor femei), Alin a construit la poalele muntelui Tășuleasa o organizație de voluntariat cum nu se mai văzuse la vremea aceea în România. Una în care, mai înainte de a învăța cum să fie voluntari, copiii și tineri din familiile sărace sau cu probleme învățau în primul rând să fie oameni: să muncească, să împartă, să fie generoși, să se bucure împreună și să facă totul cu dragoste pentru ceilalți și cu grijă pentru natură.

Între timp, lucrurile s-au schimbat întrucâtva. Alin a devenit o celebritate în lumea artizanilor de fapte bune, celebrități din toate domeniile s-au perindat prin Pasul Tihuța și s-au minunat de ce-au văzut acolo, Tășuleasa Social a devenit un adevărat brand, mai multe companii s-au arătat interesate să le finanțeze proiectele, iar autoritățile locale au devenit mai prietenoase după ce au văzut tot felul de oficialități de la București (în frunte cu președintele Băsescu) făcând cărare la Tășuleasa.

Alin și voluntarii lui nu s-au culcat, însă, pe urechea acestui succes sclipicios și sclipitor, ci și-au văzut de treabă, ca oamenii care știu că laudele, premiile și articolele de presă nu hrănesc voluntarii, nu plantează păduri, nu duc ajutoare sinistraților și nici nu construiesc case. Și bine au făcut.

Când a venit criza, promisiunile companiilor s-au evaporat (la Tășuleasa nu există nici acum o conexiune de Internet de Doamne-ajută, deși toți operatorii de telefonie mobilă au promis că vor încerca să rezolve problema asta). Singură Coca-Cola HBC s-a dovedit un prieten de nădejde, care și-a ținut cuvântul și le-a finanțat în continuare proiectele. Așa că Alin s-a văzut nevoit să se descurce ca și înainte, cu sprijinul mai puțin consistent, dar mai stabil, pe care l-a primit întotdeauna din partea Ordinului Ioaniților și a mai multor organizații din străinătate.

Când am fost în august la Tășuleasa, la sfârșitul periplului meu prin Carpați, voluntarii tocmai terminaseră un proiect fascinant, o pădure pedagogică la care au lucrat mai bine de doi ani. La prima vedere pare un parc de aventuri, dar, odată ce începi explorarea, descoperi că el este, de fapt, un traseu fabulos pe parcursul căruia înveți despre tainele pădurii, despre problemele cu care se confruntă ea și despre ce ai de făcut pentru a proteja această resursă strategică a României.

Alin visează de mult la acest proiect și are dreptate să fie mulțumit cu ce i-a ieșit: este un model pedagogic din care Ministerul Educației și profesorii din țara noastră ar avea multe de învățat.

Pe 20 august, Tășuleasa Social a împlinit zece ani de fapte bune puse în slujba noastră, a tuturor. M-am gândit că știrea asta nu și-a făcut loc în jurnalele de știri din prime-time, așa că dacă am dat-o și eu mai departe, ca omul care se bucură când prietenii lui împlinesc o vârstă frumoasă și cu speranța că ne vom găsi răgazul să ne scoatem pălăria în fața lui Alin, a lui Tanti Efti, a Anei și a miilor de voluntari în sufletul cărora Tășuleasa Social a sădit o Românie mai bună.

:: Norii negri (prima parte) | Teme-te de ardeleni chiar și când îți dau sfaturi (a doua parte) | Cum am intrat la apă pe Cheile Râmețului (a treia parte) | Brâna Caprelor (a patra parte) | Vânătările Ponorului și Huda lui Papară (a cincea parte) | Alcoolismul s-a născut la sat (a șasea parte) | Istoria suferinței (a șaptea parte) | Ce i-a uimiti pe brădeșteni (ultima parte)

:: mountain blogging powered by Mitsubishi ASX

În 2010 MaiMultVerde a continuat să facă ceea ce şi-a propus de la înfiinţare: să construiască o nouă cultură a voluntariatului pentru mediu în România. Numărul voluntarilor înscrişi pe canalele de comunicare ale Asociaţiei a ajuns la aproape 7.000 prin e-newsletter şi peste 8.000 pe pagina de Facebook, dintre care 3.288 au fost implicaţi în proiectele desfăşurate.

Ce rezultate am obţinut în 2010 şi în cei trei ani de la înfiinţarea Asociaţiei MaiMultVerde:

Ce am făcut	2010	2008-2010
Finanţări (euro)	812.176	2.686.688
Puieţi plantaţi	71.587	455.287
Tone de gunoaie adunate	21,40	274,40
Voluntari implicaţi	3.288	14.613
Tone emisii de CO2 reduse	52,52	111,52
Menţiuni media (online şi offline)	1.844	3.962

Raportul anual în limba engleză

Nimic din ceea ce am făcut în 2010 nu ar fi fost posibil fără ajutorul sponsorilor noştri. Le mulţumesc şi ni-i doresc alături şi în 2011: Raiffeisen Bank, Coca-Cola HBC România, UniCredit Ţiriac Bank, Heineken România, Petrom, Fundaţia Vodafone România, CEZ Group, Ernst&Young, Cosmote, BCR, Ambasada Franţei.

Mulţumiri partenerilor Toyota România şi Cardinal Motors, GfK România, ALPAB, Servicii de Gospodărire Urbană Ploieşti, EuroMiniStorage, Universitatea din Bucuresti, Rainbow, Carrefour, Emgels.

Pentru că preferă să se rătăcească mai mult prin pădure decât prin fumul înăbuşitor al oraşului industrial, Scufiţa Ruginită are nevoie de ajutor ca să revină la povestea iniţială şi să se bucure, alături de copii și de părinți, de culorile vii ale naturii.

Dacă şi ţie îţi plac poveştile fireşti, cu final fericit, ia exemplu de la Sister mai mare într-ale publicităţii şi susţine voluntariatul MaiMultVerde pentru mediu şi copăcei.

Intră pe www.maimultverde.ro/sustine ca să dăruieşti un copăcel celor dragi şi noii păduri pe care voluntarii o vor planta la toamnă, într-un loc din ţară care a suferit în urma defrişărilor masive.

Fii pe fază la următoarea apariţie a Scufiţei în publicaţia Şapte Seri, mulţumită agenţiei Sister, sora ‘verde’ care ne ajută cu un plus de creativitate.

Din păcate, cu doar două ore înaintea conferinței, primisem vestea plecării lui Alex. Leo Șerban, cu care urma să mă văd în iunie tot la Cluj. Am fost foarte tulburat în seara aceea (mi-am și uitat niște lucruri la Cluj, de care mi-am adus aminte abia peste două săptămâni; prima oră după primirea veștii mi se ștersese cu totul din memorie) și lucrul acesta se simte în ușorul tremur al vocii. Vă cer îngăduință atât pentru tonalitatea nesigură, cât și pentru bâlbele emotive și pentru un “care” care țipă neconsolat după un “despre”.

În starea în care eram, trăiam cu impresia că am ratat momentul. Am revăzut acum înregistrarea și mi s-a părut că, totuși, lipsite de intonația și de ritmul pe care-l meritau, vorbele au reușit să transmită ceea ce-mi doream din tot sufletul să le spun tinerilor adunați la Cluj în sala cinematografului Victoria.

Cu această introducere prevenitoare, nu-mi rămâne decât să sper că și între voi vor fi câțiva care se vor regăsi în aceste vorbe:

Ți-ai dorit vreodată să iei o pauză de 6 luni de la viața ta profesională și să te dedici unei organizații caritabile, dar n-ai știut cum o să te descurci cu chiria, cu întreținerea, cu restul cheltuielilor? Atunci am vești bune pentru tine.

M-am bucurat să le fiu alături ieri dimineață prietenilor de la Fundația Vodafone la lansarea celei de-a doua ediții a programului Voluntar de profesie. Anul trecut Fundația a acoperit toate cheltuielile necesare pentru ca 12 voluntari să poată lucra timp de 3 luni în beneficiul copiilor, al bătrânilor și al familiilor defavorizate.

Anul acesta, programul va selecta 15 voluntari și le va acoperi ultimul salariu de pe fluturaș (în limita a 1000 de euro net) și toate cheltuielile administrative pe o perioadă de 6 luni.

Între proiectele în care au fost implicați voluntarii anul trecut au fost campanii de strângere de fonduri pentru persoane în vârstă, pentru copii bolnavi de cancer sau cu dizabilități și pentru construcția de case pentru familii dezavantajate; realizarea unui atelier de fotografie pentru copii aflați în centrele de plasament, organizarea unui curs de gătit pentru copii cu nevoi speciale. Detalii despre proiectele voluntarilor de anul trecut, dar și despre experiența lor găsești aici.

O parte dintre aceste povești le-ai putut vedea în cadrul emisiunii Voluntar de profesie, pe care am realizat-o anul trecut cu sprijinul Fundației Vodafone pentru Prima TV.

Așadar, ce mai aștepți? Înscrierile se fac aici.

De Ziua Copilului, MaiMultVerde îţi propune să ajuţi pădurea să-şi reîntregească familia şi să le redai copiilor noştri posibilitatea să se joace fericiţi printre copiii de fag, de brad, de stejar sau de frasin nu numai acum, ci şi în viitor.

Redescoperă copilul din tine şi fă o bucurie persoanelor dragi dăruindu-le un copăcel care va fi plantat de voluntarii MaiMultVerde în toamna acestui an. Îi sărbătoreşti de 1 Iunie şi pe copiii pădurii, care se vor bucura de grija voluntarilor și vor crește într-un an cât alţii în zece.

Pe www.maimultverde.ro/sustine donezi un copăcel celor dragi şi pui umărul la acţiunile de reîmpădurire a României. Poţi dona sume între 10 şi 150 de lei, iar pentru fiecare 10 lei donaţi MaiMultVerde va planta câte un copăcel.

:: via maimultverde.ro

Ca să convingă oamenii să transforme banii în copaci, colegii de la MaiMultVerde n-au cheltuit mai nimic. Au filmat cu smartphone-ul şi, alături de voluntari, au fost ei înşişi actori în clipul care-ţi arată cât de simplu e să plantezi:

Dacă alegi să redirecţionezi 2% din impozitul pe venit către MaiMultVerde, vei planta cu mâinile tale şi cu cele ale voluntarilor fiecare leu smuls din ghearele Fiscului.

Vei oferi cazmale, săpăligi, mănuşi, saci de gunoi şi puieţi pentru ca cei peste 7,000 de voluntari MaiMultVerde să facă şi mai multă treabă.

Dacă te-ai hotărât să direcţionezi 2% din impozitul tău pe venit către MaiMultVerde, poţi să vezi într-o pădure virtuală cum va arăta copăcelul plantat prin contribuţia ta.

:: intră pe www.maimultverde.ro/doilasuta ca să descarci formularele şi să redirecţionezi 2% din impozit în favoarea MaiMultVerde