În Amfiteatrul Spitalului Clinic de Urgență Floreasca cu asistenta șefă Daniela Pascu și doctorii Cristina Bălășan și Bogdan Oprița

Am fost 12 voluntari, foarte diferiți ca vârstă, pregătire și ocupație, care am urmat un curs de prim ajutor de 2 luni sub îndrumarea doctoriței Cristina Bălășan și care am efectuat apoi câte o gardă pe săptămână în cadrul Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Floreasca sau pe ambulanțele de terapie intensivă ale SMURD București.

Dintre cei 12 voluntari, doar 7 au completat cele 24 de gărzi și au dat examenul final. Cifra e mare, dacă vă gândiți că, din cei 20 de voluntari fără pregătire medicală, care au început acum câțiva ani un program similar, unul singur a completat programul. Le sunt recunoscător colegilor mei care și-au făcut loc în niște agende foarte încărcate pentru a se ține de promisiunea făcută la început (unul dintre ei este managerul general al unei companii și am fost absolut impresionat că și-a făcut toate gărzile): Alexandru Popa, Anca Negoescu, Ema Macovei, Lidia Fati, Liliana Andreiu, Raluca Boboc.

Pe lângă faptul că mi-am îndeplinit un vis, acela de a-i cunoaște îndeaproape pe oamenii minunați (doctori și asistenți deopotrivă) care lucrează la SMURD, m-a uns pe suflet ce ne-a spus doctorul Oprița înainte să ne înmâneze certificatele: că am fost “cea mai serioasă grupă de voluntari” din istoria SMURD București.

Deși plec din țară, călătoria mea în universul SMURD nu se oprește aici. Există un “va urma”, despre care de-abia aștept să vă povestesc în noiembrie.

Lumina din camera de gardă

O zi pe ambulanță

Voluntarii SMURD în Cariere

Am lansat ieri la apă, pe lacul Băneasa, echipajele voluntarilor și vedetelor care s-au întrecut la vâsle pe cele șase plute construite din sticle de tip PET și adunate din țară în urma proiectului Grătar Curat 2011, organizat de MaiMultVerde cu sprijinul Golden Brau.

Voluntarii Grătar Curat au construit cu talent și igeniozitate plutele aliniate la start din aproximativ 7000 de PET-uri, lemn, sfoară şi pânză. Echipele au reprezentat cele şase zone în care s-a desfăşurat proiectul (Arad, Brăila, Galaţi, Craiova, Iaşi și București) şi au fost formate din voluntari MaiMultVerde, vedete, jurnaliști și bloggeri.

De pe pluta echipei craiovene, m-am întrecut la vâslit PET-ul cu Alina Pușcaș și Gina Maican, căpitanele plutei ieșene, Antonia Ionescu și Andrei Aradits, actori în serialul „Narcisa sălbatică” și căpitanii plutelor echipei brăilene, respectiv a celei arădene, Mihaela Călin și Crina Abrudan (Antena 1), căpitanele plutelor gălățenilor, respectiv bucureștenilor.

Susţinător al vedetelor a fost Silvian Ionescu, comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu.

Cu chef de vâslit și cu pluta de plastic sub picioare, concurenții au arătat că locul PET-ului nu este în natură și că e nu doar mai civilizat și mai responsabil, ci și mai distractiv dacă încercăm să-l refolosim.

La sfârșitul cursei, mai mulți vâslași și căpitani de bărci ne-am aruncat în apă, unii ca să sărbătorească victoria, alții ca să ne răcorim după înfrângere.

Câştigătorii cursei de plute din PET-uri au fost: echipa din Iaşi condusă de Alina Puşcaş şi Gina Maican – locul I, echipa din Brăila condusă de Antonia Ionescu – locul II şi echipa din Galaţi condusă de Mihaela Călin – locul III.

La finalul cursei, toți participanții au primit diploma de ‘vâslaș cu PET-ul’ și au fost premiați de MaiMultVerde și Golden Brau.

Peste şase tone de gunoaie au fost adunate din principalele zone de picnic și petrecere a timpului liber din România în cadrul celei de-a doua ediții a programului de responsabilizare socială “Grătar curat”.

Proiectul are ca scop responsabilizarea participanților la activitățile de recreere în natură, în special grătar, în legătură cu importanța păstrării curățeniei în aceste zone naturale de petrecere a timpului liber.

Programul „Grătar Curat”, organizat de Asociația MaiMultVerde și Golden Brau, a mobilizat până în prezent, în cele două ediţii, peste 600 de voluntari din toată țara. Aceștia au strâns peste 20 de tone de gunoaie lăsate în urmă de participanții la activitățile de recreere în natură. Ediția a doua a proiectului a scos în evidență scăderea semnificativă a cantității de deşeuri din zonele vizate, dovedind că acțiunile repetate de responsabilizare a participanţilor la activităţi de recreere dau rezultate.

:: vezi mai multe fotografii de la cursa plutelor din PET-uri pe pagina de Facebook Grătar Curat

(aventuri din Carpați, partea a opta)

Sunt câteva organizații neguvernamentale în țara asta în fața cărora statul român și cetățenii săi ar trebui să-și scoată pălăria. Tășuleasa Social este una dintre ele.

Când l-am cunoscut pe Alin Uhlmann-Ușeriu acum patru ani, mulțumită lui Cătălin Ștefănescu, căruia îi voi fi mereu recunoscător pentru că mi l-a scos în cale, am rămas impresionat de cât de multe a reușit omul acesta să facă, punându-și la bătaie bucata de pământ pe care o deține în Pasul Tihuța și agoniseala de-o viață, cu foarte puține donații și într-un mediu politic câtuși de puțin prietenos sau măcar înțelegător.

Împreună cu mama lui, tanti Efti, o femeie scoasă parcă din poveștile lui Agârbiceanu, și cu Ana Szekely, o unguroaică frumoasă și hotărâtă, pe care și-ar dori-o în prima linie orice ONG bucureștean (partout cherchez la femme, în orice proiect frumos veți găsi urzind din umbră geniul bun al unor femei), Alin a construit la poalele muntelui Tășuleasa o organizație de voluntariat cum nu se mai văzuse la vremea aceea în România. Una în care, mai înainte de a învăța cum să fie voluntari, copiii și tineri din familiile sărace sau cu probleme învățau în primul rând să fie oameni: să muncească, să împartă, să fie generoși, să se bucure împreună și să facă totul cu dragoste pentru ceilalți și cu grijă pentru natură.

Între timp, lucrurile s-au schimbat întrucâtva. Alin a devenit o celebritate în lumea artizanilor de fapte bune, celebrități din toate domeniile s-au perindat prin Pasul Tihuța și s-au minunat de ce-au văzut acolo, Tășuleasa Social a devenit un adevărat brand, mai multe companii s-au arătat interesate să le finanțeze proiectele, iar autoritățile locale au devenit mai prietenoase după ce au văzut tot felul de oficialități de la București (în frunte cu președintele Băsescu) făcând cărare la Tășuleasa.

Alin și voluntarii lui nu s-au culcat, însă, pe urechea acestui succes sclipicios și sclipitor, ci și-au văzut de treabă, ca oamenii care știu că laudele, premiile și articolele de presă nu hrănesc voluntarii, nu plantează păduri, nu duc ajutoare sinistraților și nici nu construiesc case. Și bine au făcut.

Când a venit criza, promisiunile companiilor s-au evaporat (la Tășuleasa nu există nici acum o conexiune de Internet de Doamne-ajută, deși toți operatorii de telefonie mobilă au promis că vor încerca să rezolve problema asta). Singură Coca-Cola HBC s-a dovedit un prieten de nădejde, care și-a ținut cuvântul și le-a finanțat în continuare proiectele. Așa că Alin s-a văzut nevoit să se descurce ca și înainte, cu sprijinul mai puțin consistent, dar mai stabil, pe care l-a primit întotdeauna din partea Ordinului Ioaniților și a mai multor organizații din străinătate.

Când am fost în august la Tășuleasa, la sfârșitul periplului meu prin Carpați, voluntarii tocmai terminaseră un proiect fascinant, o pădure pedagogică la care au lucrat mai bine de doi ani. La prima vedere pare un parc de aventuri, dar, odată ce începi explorarea, descoperi că el este, de fapt, un traseu fabulos pe parcursul căruia înveți despre tainele pădurii, despre problemele cu care se confruntă ea și despre ce ai de făcut pentru a proteja această resursă strategică a României.

Alin visează de mult la acest proiect și are dreptate să fie mulțumit cu ce i-a ieșit: este un model pedagogic din care Ministerul Educației și profesorii din țara noastră ar avea multe de învățat.

Pe 20 august, Tășuleasa Social a împlinit zece ani de fapte bune puse în slujba noastră, a tuturor. M-am gândit că știrea asta nu și-a făcut loc în jurnalele de știri din prime-time, așa că dacă am dat-o și eu mai departe, ca omul care se bucură când prietenii lui împlinesc o vârstă frumoasă și cu speranța că ne vom găsi răgazul să ne scoatem pălăria în fața lui Alin, a lui Tanti Efti, a Anei și a miilor de voluntari în sufletul cărora Tășuleasa Social a sădit o Românie mai bună.

:: Norii negri (prima parte) | Teme-te de ardeleni chiar și când îți dau sfaturi (a doua parte) | Cum am intrat la apă pe Cheile Râmețului (a treia parte) | Brâna Caprelor (a patra parte) | Vânătările Ponorului și Huda lui Papară (a cincea parte) | Alcoolismul s-a născut la sat (a șasea parte) | Istoria suferinței (a șaptea parte) | Ce i-a uimiti pe brădeșteni (ultima parte)

:: mountain blogging powered by Mitsubishi ASX

Galeria Real susţine acţiunile de plantare ale voluntarilor MaiMultVerde prin campania „Dăruieşte un copăcel” şi colectează selectiv sursele de lumină arse, cu ajutorul Recolamp.

Campania de plantare va fi promovată în 24 de Galerii Real din întreaga ţară, unde se vor strânge fonduri pentru reîmpăduririle din toamna acestui an.

Standurile amplasate în Galeria Real oferă informaţii despre campanie şi posibilitatea de a face donaţii online pe www.maimultverde.ro/susține cu sume cuprinse între 10 şi 150 de lei.

Pe termen lung, persoana care face donaţia sau cea care primeşte cadou copăcelul va primi informaţii despre acţiunea de plantare, iar ulterior despre evoluţia copăceilor plantaţi.

:: detalii pe maimultverde.ro

Fundația Vodafone a ales cei 18 câștigători ai programului „Voluntar de profesie”, ajuns la a doua ediție. În acest an, programul se desfășoară pe o perioada mai lungă de timp, de șase luni, iar numărul voluntarilor a crescut de la 12 la 18.  În program s-au înscris aproximativ 250 de persoane.

Timp de 6 luni, voluntarii câștigători vor lucra în proiecte dezvoltate de organizații non profit în domeniul sănătății, prevenirii abandonului familial, educației, programe pentru copiii cu dizabilități și pentru comunități defavorizate.

Voluntarii selectați au vârste cuprinse între 22 și 43 de ani, sunt din Baia Mare, București, Constanța, Costești, Iași, Ploiești și Târgoviște și sunt de profesie biolog, jurnalist, economist, avocat, asistent social, actor. Fundația Vodafone asigură salariile curente ale voluntarilor și cheltuielile administrative, pe toată durata programului. Lista completă a câștigătorilor o poți citi aici.

Organizațiile non profit pentru care au optat sunt: Fundația Touched România, Asociația Up-Down, Asociația Sfântul Stelian, Fundația Baylor Marea Neagră, Crucea Roșie Română – Iași, Organizația EMMA, Asociația Română pentru Educație și Dezvoltare, Asociația Centrul de Performanță Before & After School Conil, Asociația Salvează Vieți, Fundația Bethany, Asociația Little People Romania, Asociația Hercules, Asociația Împreună pentru ei, Organizația SOS Satele Copiilor, Fundația Chance for life, Organizația Națională „Cercetașii României”, Fundația Hope & Homes for Children și Centrul Horia Motoi.

În 2010 MaiMultVerde a continuat să facă ceea ce şi-a propus de la înfiinţare: să construiască o nouă cultură a voluntariatului pentru mediu în România. Numărul voluntarilor înscrişi pe canalele de comunicare ale Asociaţiei a ajuns la aproape 7.000 prin e-newsletter şi peste 8.000 pe pagina de Facebook, dintre care 3.288 au fost implicaţi în proiectele desfăşurate.

Ce rezultate am obţinut în 2010 şi în cei trei ani de la înfiinţarea Asociaţiei MaiMultVerde:

Ce am făcut	2010	2008-2010
Finanţări (euro)	812.176	2.686.688
Puieţi plantaţi	71.587	455.287
Tone de gunoaie adunate	21,40	274,40
Voluntari implicaţi	3.288	14.613
Tone emisii de CO2 reduse	52,52	111,52
Menţiuni media (online şi offline)	1.844	3.962

Raportul anual în limba engleză

Nimic din ceea ce am făcut în 2010 nu ar fi fost posibil fără ajutorul sponsorilor noştri. Le mulţumesc şi ni-i doresc alături şi în 2011: Raiffeisen Bank, Coca-Cola HBC România, UniCredit Ţiriac Bank, Heineken România, Petrom, Fundaţia Vodafone România, CEZ Group, Ernst&Young, Cosmote, BCR, Ambasada Franţei.

Mulţumiri partenerilor Toyota România şi Cardinal Motors, GfK România, ALPAB, Servicii de Gospodărire Urbană Ploieşti, EuroMiniStorage, Universitatea din Bucuresti, Rainbow, Carrefour, Emgels.

Au fost anunțați semifinaliștii programului ‘Voluntar de Profesie’, organizat de Fundația Vodafone. În următoarea etapă aceștia vor trece printr-un interviu, în care vor prezenta juriului proiectul pe care își doresc să-l implementeze în cele 6 luni ale programului.

• Matei Schwartz, Hope and Homes for Children
• Anca Mirăuț, Fundația Serviciilor Sociale Bethany
• Raluca Licaciu, Asociația Hercules
• Bianca Brad, Organizația E.M.M.A.
• Marina Todoran, Fundația Touched Romania
• Andreea Georgescu,  Asociația Sfântul Stelian
• Elvira Gache, SOS Satele Copiilor
• Anca Dorgo, Fundația Special Olympics
• Ana Maria Ciobanu, Asociația Învingem Autismul
• Ioana Mălureanu, Organizația Națională “Cercetașii României”
• Alexandra Bostan, Crucea Roșie Română – filiala Iași
• Marius Murariu, Asociația de Servicii Sociale SCUT
• Elena Anghel  Fundația Baylor Marea Neagră
• Andra Munteanu, Fundația Tineri pentru Tineri
• Lajos Kristof, Fundația Motivation
• Carmen Stan, Asociația Română pentru Educație și Dezvoltare
• Daciana Bikszegi Lipai, Fundația Casa Minunată
• Paul Mircea Dunca, Căminul Mosen Rosen
• Andreea Badea, Asociația Little People Romania
• Cristina Niculae, Fundația Chance For Life
• Silvia Gabriela Darie, Centrul de Performanță Before&After School Conil
• Bianca Ivașcu, Asociația Salvează Vieți
• Cătălina Azamfirei, Asociația Charity Works
• Stelian Moldovean, Asociația Umanitară împreună pentru ei
• Antonela Sofia Barbu, SOS Satele Copiilor România
• Cătălin Ghinea, Habitat For Humanity Romania
• Steliana Moraru, Asociația Sfântul Stelian
• Sofron Claudia, SOS Satele Copiilor
• Patricia Pușchia, Fundatia Up-down
• Mirela Ghizdeanu, Hospice Casa Speranței – filiala Brașov
• Georgian Necula, Fundația Chance for Life
• Iulian Popescu, Organizația Națională “Cercetașii României”
• Steluta Neagu,  Asociatia Touched Romania
• Elena Pătirlăgeanu, Hope and Homes for Children Romania
• Nicolae Răducu, Asociația Salvează Vieți

Programul ‘Voluntar de Profesie’ se află la cea de-a doua ediție. Anul acesta vor fi selectați 15 voluntari, cărora li se va acoperi ultimul salariu de pe fluturaș (în limita a 1000 de euro net) și toate cheltuielile administrative pe o perioadă de 6 luni, pentru ca ei să poată implementa proiectul pe care și-l doresc într-o organizație non-profit din România.

Din păcate, cu doar două ore înaintea conferinței, primisem vestea plecării lui Alex. Leo Șerban, cu care urma să mă văd în iunie tot la Cluj. Am fost foarte tulburat în seara aceea (mi-am și uitat niște lucruri la Cluj, de care mi-am adus aminte abia peste două săptămâni; prima oră după primirea veștii mi se ștersese cu totul din memorie) și lucrul acesta se simte în ușorul tremur al vocii. Vă cer îngăduință atât pentru tonalitatea nesigură, cât și pentru bâlbele emotive și pentru un “care” care țipă neconsolat după un “despre”.

În starea în care eram, trăiam cu impresia că am ratat momentul. Am revăzut acum înregistrarea și mi s-a părut că, totuși, lipsite de intonația și de ritmul pe care-l meritau, vorbele au reușit să transmită ceea ce-mi doream din tot sufletul să le spun tinerilor adunați la Cluj în sala cinematografului Victoria.

Cu această introducere prevenitoare, nu-mi rămâne decât să sper că și între voi vor fi câțiva care se vor regăsi în aceste vorbe:

Între proiectele în care au fost implicați voluntarii anul trecut au fost campanii de strângere de fonduri pentru persoane în vârstă, pentru copii bolnavi de cancer sau cu dizabilități și pentru construcția de case pentru familii dezavantajate; realizarea unui atelier de fotografie pentru copii aflați în centrele de plasament, organizarea unui curs de gătit pentru copii cu nevoi speciale