Am ascultat impietrit confesiunea lui Neculai Constantin Munteanu de la Europa Libera.

Rar mi-a fost dat sa aud o marturie mai crancena a unui om pe care, mi-e teama, elita formata in cele trei balcoane post-revolutionare (al Operei, al Universitatii si al Palatului Parlamentului) se va grabi sa-l puna la stalpul incorectitudinii politice.

Ascultati inregistrarea aici. Daca nu aveti Real Player instalat, mergeti la www.real.com/player, descarcati Real Player (butonul Real Player Free in dreapta sus) si, dupa ce instalati programul, porniti-l si, din meniu File alegeti Open Location, introduceti link-ul http://www.europalibera.org/rubrics/ro/2007/02/A88DC15B-5B24-45C5-99A1-9F0A18BE504F_3078159.RAM si apasati Open.

Redau mai jos transcrierea, desi lipsa timbrului vocal inconfundabil o face, poate, mai putin touchanta.

Eu si cainele meu, securitatea.

Un serial de Neculai Constantin Munteanu, numai la Radio Europa Libera.

Tot omul crede ca viata lui e un roman, daca ar sti sa-l scrie. Aidoma inteleptului, si eu om sunt si nimic din ce-i omenesc nu mi-e strain. Si, cum in viata mea am dat si-n gropi, nu puteam lipsi la festin. Jenat, recunosc: viata mea e un roman. N-am sa-l scriu, se scriu destule carti proaste, nu contati pe mine. De povestit, pot povesti.

Da, am avut relatii cu Securitatea. Multe si contra naturii. A naturii mele. Din frageda copilarie. Copil fiind, eu n-am cutreierat paduri, dar m-am jucat cu Securitatea. Insa, prima oara pe mana Securitatii, m-a dat tata. Ati auzit bine. Tata. Un tata adoptiv, dar tata, si fratele bunicului patern. Eram sange din sangele lui si m-a turnat la Securitate. Stiu, li s-a-ntamplat si altora. Insa una e cand li se-ntampla altora si alta e cand ti se-ntampla tie. Deci, de mic copil am avut relatii cu Securitatea si m-a turnat tata. Incepe bine, melodrama curata. Ar mai lipsi sa zic: nu m-atingeti, sunt plin de lacrimi. E aproape adevarat, dar am sa ma tin.

Aici ar fi nevoie si de ceva ticalosie. Avem. M-am jucat cu Securitatea, normal era sa devin si Securist. Nu, am devenit ceva si mai rau. Am devenit turnator. Am devenit nu inseamna ca am si fost. M-au facut altii. Se poate mai rau? Se poate. Ce-ati zice de un agent Bond de Ciorogarla plasat de baietii tovarasului Plesita la Europa Libera? Se face. S-a si facut. Gratie unor frustrati de-aici si a unor ticalosi de acolo, impartasesc aceeasi soarta cu alti patru colegi de la Europa Libera. Faptul ca nu sunt singurul acuzat ca as fi fost un securist plasat la Europa Libera nu ma-ncalzeste cu nimic. Nici pe prietenii si pe colegii mei. Dar ei cu ale lor, eu cu ale mele.

N-am terminat cu mine. Deci, relatii cu Securitatea de mic copil, l-a turnat ta-su, a fost turnator si agent infiltrat la Europa Libera. Hotarat lucru, sunt un om rau si negru intr-o tara curata, care geme de caractere de bronz. Si de procurori.

Ar mai ceva de spus? Ar mai fi. Sunt homosexual.

Aici ar trebui o pauza, pentru cei care nu stiu si pentru cei sufocati de indignare. “Cum, domnule, si asta?” sau “Trebuia sa ne spuna si asta?”. Trebuia. Pentru ca e adevarat. Pentru ca acum pot spune acest adevar unor oameni toleranti dintr-o tara europeana care au invatat, sper, ca aproapele tau poate fi si altfel decat tine, dar om, totusi. Si ca toleranta nu e un cuvant bun doar pentru stabilimente de profil.

Trebuia sa spun si acest lucru pentru ca, in lunga infruntare cu regimul comunist, cu bratul lui lung si cu mintile lui tampe, homosexualitatea mea i-a obsedat permanent pe tovarii Plesita, Merce si urmasii. Ca orice regim totalitar, regimul comunist avea morala, cum sa-i zic, morala fundului. Medicii propagandei credeau ca numai ceea ce ei considerau detracat poate fi si anticomunist. Erau prosti si se inselau. Altfel, cum de m-ar fi ascultat ani si ani milioane de oameni? Eram homosexual si atunci cand eram apreciat pentru limba ascutita, gura mare si ca eram negru in cerul gurii cand vorbeam de comunism, de realizari si de minciuni, de /inaudibil/ lui cei mai buni si de jarvre.

Niciodata n-am amestecat homosexualitatea cu locul de munca. Iar de muncit am muncit ca orice om normal. Iar la Europa Libera am fost angajat pentru calitatile mele profesionale si pentru ce aveam in cap. Si ce aveam in cap am spus seara de seara alaturi de colegii mei, cu care am alcatuit echipa vocilor noptii, care au adus in casele d-voastra o informatie, o atitudine, o geana de speranta in intunecata epoca /inaudibil/.

Pe unii i-a preocupat si ii mai preocupa inca homosexualitatea mea. Sa fie sanatosi. Au o problema. Eu nu. Oricum, homosexualitatea e o chestiune de viata privata. Tot ce pot spune e ca nu stiu daca e drumul pe care l-am ales, sau drumul care m-a ales pe mine. Sunt si lucruri mai rele ca homosexualitatea. De pilda, sa fii un ticalos. Sau un comunist. Chiar asa! Mai bine homosexual decat comunist.

Si cu asta, basta! V-am scandalizat destul. Saptamana viitoare trecem la lucruri serioase. Si la javre. Pana atunci, al d-voastra Neculai Constantin Munteanu va ureaza sa auzim numai de bine!