N-am avut ce lucra toamna asta şi m-am înscris într-un club de teatru de amatori. Suntem câţiva absolvenţi ai programului Erisma şi încercăm să punem în scenă la Teatrul Metropolis, în regia Oanei Pellea, câteva scene din Caragiale, Woody Allen şi alţii.
Experimentul e la a doua ediţie – primul spectacol s-a consumat astă-primăvară la Nottara.
Deloc surprinzător, eu îl joc pe Rică Venturiano. Scena e cea în care o confund pe Veta (Monica Neumorni de la revista Cariere) cu Ziţa. Ieri seară, la repetiţii, m-am luat după sfatul Bibicului Nae Girimea (Răzvan Stoenescu de la Document), şi-am încercat să cobor de pe un scaun pe care stau cocoţat în timpul unei tirade. Dar nu oricum, ci cu o figură de Fred Astaire, călcând apăsat pe spătarul scaunului.
În focul repetiţiilor, am uitat să amortizez căderea, flexând piciorul drept, aşa că am aterizat cu toate cele 80 şi ceva de kg ale mele pe genunchiul stîng. Dureros….
Deocamdată îl tratez cu Nurofen şi Fastum Gel. Primesc alinturi şi consolări pe adresa redacţiei. Ars gratia artis…
of 🙁
Probabil ca e febra “inceputului” care te-a cuprins …
Teatru este o bucatia de arta, conturata live de niste actori care “transmit” si a unui public care “primeste” … 🙂 un altfel de interactiune … Te felicit ca lucrezi in teatru. Ultima oara cand am fost la Nottara, am vazut “unde-i revolverul” cu Horatiu Malaele, o stii ?
Nasol moment. Ma simt obligata, ca cititoare fidela si entuziasta, sa prestez consolari…o sa iti treaca in cateva zile, daca nu, trebuie sa mergi la o radiografie!
Oricum e foarte frumos sa fii parte dintr-un asa proiect… e si mai frumoasa perioada repetitiilor.
Daca nu as face in fiecare vineri repetitie pentru emisiune, sunt convinsa ca mi-ar lipsi mai tare ca emisia in sine.
Sa ne spui mai multe despre proiectul asta dar si despre data primei reprezentatii.
Deci, mey, e ceva la care nu te pricepi? Daca mai inveti un pic si despre intestinul gros al furnicilor rosi, ai sa ajungi ca CTP.
ar fi bine ca, atunci cand nu stai in picioare sau picior, sa il tii intr-o pozitie neutra, adica in semiflexie. pentru a mai reduce inflamatia, e buna gheata. daca are cine, un masaj nu strica. evident, cat mai putin efort pe acel picior, dar cum nu cred ca o sa topai doar pe celalalt…
greu cu arta asta!
Nea Rică, cel din Vocea Patriotului Naţionale, filmează piesele şi, când se termină spectacolul (ca să nu cauzeze la încasări) zbanc cu spectacolul pe blog. Mă gândesc să nu se piardă actul artistic. Pe bune că ar trebui să se păstreze arta efemeră a jocului teatral. Hai să începem cu amatorii şi pe urmă poate se face o modă şi vedem şi “titularii” în piese înregistrate.
fastum-gel??
Mai Dragoselu,
eu doar ti-am propus figura si ti-am spus ca-i de exersat acasa. Hai ca trece ! Manca-l-ar tata pe el !
BBcu