Voluntarii care au plantat astăzi copaci în pădurea Bartoneasa din marginea Bucureştiului au dat o probă de rezistenţă şi devotament. Din punct de vedere meteorologic, săptămâna de plantări s-a sfârşit mai rău chiar şi decât a început (noroc că de marţi până vineri vremea a fost mai omenoasă).
Astăzi voluntarii au avut de înfruntat vântul, ploaia şi lapoviţa. Şi nici unul n-a vrut să plece acasă. Au rămas să-şi facă treaba şi au dus astfel numărul copacilor plantaţi în această campanie la 17,000.
Mi-a părut tare rău că n-am putut fi alături de ei şi mă înclin în faţa exemplului lor.
17 000 din 30 000…probail 50 000 programati initial…ironic, probabil 30 000 s-au facut dupa esecurile de la inceputul saptamanii, 17 000 se fac putin peste jumatate- decent… BRAVO! Am reusit! (Nu vreau sa fiu rautacioasa, doar ca am ramas profund de actiunea respectiva, pacat de entuziasmul meu initial, ma gandeam ca totusi s-ar putea sa se poata mai mult de atat…)
profund dezamagita*
@IO
17000 a fost cifra finala la capatul unei saptamani in care prezenta voluntarilor a fost mult sub asteptari (si confirmari) si in care sambata a plouat si a nins si a trebuit sa intrerupem ca sa putem scoate voluntarii de acolo (sunt drumuri forestiere care devin impracticabile pe ploaie).
Cifrele sunt aceleasi de la inceput. N-a scazut numarul de puieti – 30000 vom planta pana la final – si nici nu a crescut numarul de hectare. Am vrut sa fie 50000, dar ne-am dat seama, obiectiv, ca nu se va putea si atunci am comunicat 30000 de la inceputul saptamanii. Nu consideram ca am avut un esec atunci sau acum, cand facem bilantul. Si noi am fi vrut sa se poata dintr-un foc, dar nu operam doar cu elemente pe care sa le controlam 100%. Aceasta actiune continua impreuna cu RNP Romsilva pana cand reusim sa atingem tinta pe care ne-am propus-o.
Inteleg ca ai participat la plantari si ca poti oferi motive concrete pentru care actiunea te-a dezamagit? Daca nu ai fost acolo si continui sa fii dezamagita, ne pare rau ca nu am putut fi mai aproape de asteptarile tale.
Am ajuns in stadiul dezamagirii tot din vina mea, m-am entuziasmat prea mult si am crezut ca poate sa fie altfel, poate sa fie altfel de organizare, poate sa fie altfel de lume… altfel decat vedem in fiecare zi in Bucuresti. Sunt suficiente personaje care stiu doar sa comenteze, am vazut cateva si pe forumul site-ului, nu am de gand sa mai spun nimic, dar nici sa ma entuziasmez si sa fiu in stare sa-mi dau si capul pentru o cauza de genul, pentru ca nu cred ca mai exista persoane care sa fie cu adevarat dedicate si sa fie capabile prin felul lor de a fi sa-i motiveze pe ceilalti. M-am gandit ca poate ati fi avut rezultate mult mai bune daca operati cu altfel de organizare, daca ati fi facut echipe mai restranse care sa fie motivate prin competitie. E doar o sugestie… As fi avut tentativa sa ma implic mai mult, dar nu pot sa “urlu” suficient de tare ca sa ma fac auzita, plus ca sunt una singura. :)”Tu si cu mai care armata?”
Motivele concrete o sa le dau intr-o forma “private” daca mai sunteti dispusi sa aflati parerea mea, cu toate ca presupun ca le stiti si voi la fel de bine.
Inca o data, avem tot interesul si toata deschiderea sa auzim opinii, mai ales pe cele critice (dar bazate pe argumente mind you :), ca sa putem sa ne organizam mai bine. Daca preferi o formula privata, astept mailul tau la miruna punct cugler at maimultverde dot ro.
Am fost la plantarea de vineri si am fost dezamagita, insa de neputinta proprie. De la frig incetinisem, nu-mi mai pasa de niciun greiere pe care-l dezgropam, dar, in acelasi timp, ma tot gandeam ca nu mai e mult pana la patru:) Cand am auzit strigandu-se”dupa ce terminati randul veniti in cort” am gandit “ce oameni buni”, pentru ca in mintea mea planul ramasese neschimbat, in ciuda tremuratului. Totusi, n-as fi rezistat, oricat de mult imi doream sa ajungem cu copacii mici pana la copacii mari.
Mai rau a fost ca a trebuit sa mergem pana la drumu’mare, dar si-aici a fost o lucratura care a depasit putintele oamenilor( drum forestier, noroi, roti care se-mpotmoleau etc).
Am fost si furioasa pe distanta toyota rosie-eroilor, dar apoi am legat lucrurile si s-a facut lumina – oricat de mult ne-ar placea sa credem asta, nu putem controla totul; mai e timp, voluntari se gasesc si 30,000 nu-i un numar sperietoare.
A fost prima oara cand am participat la un proiect al vostru si-am sa mai fac asta caci you are nice and organized people.
Wow.. I’m impressed :)daca ma simteam mai bine veneam si eu
Nu stiu la ce se refera IO dar eu am ramas absolut impresionat de devotamentul oamenilor care au fost la plantarea de sambata. NU credeam sa mai fie oameni de genul asta in Bucuresti. Eu cred ca 17.ooo este un bun inceput. Pacat de vremea capricioasa!. Campul din padurea Bartoneasa e mai fericit acum! Eu admir organizarea Mai mult verde pentru au reusit sa motiveze on-site toti participantii care nici nu se stiau neaparat intre ei! Bravo!
Ma refer la faptul ca nu s-a reusit sa se faca cat s-a propus initial. Ma refer la faptul ca daca as fi stiut ca se fac mai multe ture pe zi probabil ca mergeam in fiecare zi de dimineata pana la pranz, dar nimeni nu a anuntat asta. Ma refer la faptul ca poate era mai important sa fim eficienti pe soare nu eroi pe ploaie.
Daca sunt condamnata ca nu ma multumesc cu putin, asta e…sa vb numai de bine.
am fost si eu sambata.
am fost placut impresionata de tot ce s-a intamplat acolo dar in special de faptul ca voluntarii care si-au terminat mai repede randurile nu au fugit in cort sa se incalezeasca ci au ramas afara,in ploaie,sa ii ajute pe ceilalti sa termine.
@io
cred ca este ok sa nu te multumesti cu putin atunci cand un demers este intreprins de tine.creeaza tu ceva nemaipomenit care sa te satisfaca,nu critica,te rog,demersul a sute de oameni(voluntari,organizatori)
@simina, de cand dezamagirea si dorinta de a reusi ce se propune echivaleaza cu critica? Daca ai inteles tu ca as fi criticat ceva, nu cred ca ai inteles corect.