mi se par ireale comentariile de pe blogul lui Iliescu. Cel al lui Malaimare e de un delicios pupincurism. Si mai observ amuzat cum toata lumea stie la perfectie sa articuleze “domnule Presedinte”, eventual si cu o continuare gen “sunteti un om de o inegalabila cultura”.
Silly me, credeam ca omul incepe sa ramana fara fani…
Mie nu imi vine sa cred ca in Constanta nu exista niciun fel de comemorare a Revolutiei. Sa nu mai zic de vreun protest. Ar fi trebuit, e rusinos. Dar, ca de obicei, suntem cei mai grei la initiativa.
Daca mai are loc vreo comemorare, sa aprinzi o lumanare si din partea mea.
Sa le luam pe rand.
Inainte de toate esti de acord cu textul cuiva care pretinde ca la orice comemorare este de preferat sa strici “armonia” momentului si, perpetuu nelinistit, sa arunci cu oua, monede si ce ti-o mai cadea in mana. Ma rog, e un fel de manifestare… Nu stiu care e atitudinea corecta la o astfel de manifestare, dar daca este un omagiu adus celor ce nu mai sunt, atunci cu siguranta cred ca trebuie sa fii decent, indiferent cine mai participa…
Apoi, cine sunt cei doi, Maries si batranul cu ouale lui clocite?
Primul este (imi pare rau sa te dezamagesc!) un impostor, are dreptate Ion Iliescu. Asta e!
Al doilea, de fapt, pretinde ca Ion Iliescu nu l-a ajutat sa afle cine i-a omorat copiii, intr-o poveste prea alambicata ca sa-i dea cineva o dezlegare corecta (asa cum pretinde omul!), adica sa-i spuna ca cei doi copii au fost ucisi de cineva anume.
Nu e ciudat ca ambii sai copii au sfarsit cam la fel? Daca Ion Iliescu e vinovat de moartea lor, cum pretinde omul, atunci hai sa facem o asociatie a tuturor celor care au murit din motive diverse (ucisi, accidentati, otraviti, intoxicati, nedusi la timp la spital, neluati sau abandonati de Salvare etc.) fiindca toti sunt, prin “contaminare”, victimele lui Ion Iliescu, doar fiindca Ion Iliescu a fost presedintele Romaniei cand acestia au murit…
Apoi… limbajul… deh… ar trebui sa vorbim toti ca Paleologu, Plesu sau Patapievici? Tu ce crezi, Bucurenci?
Pe Iliescu nu l-am votat si nu l-as (fi) vota(t) niciodata. Chemarea minerilor si manariile similare sunt printre cele mai maro pete pe obrazul democratiei romanesti.
Si totusi, nu cred ca l-as pedepsi pe el neadresandu-i-ma cu “d-le presedinte”, ci mai mult pe mine. Cand aud ce pateste pe unde merge, sunt “torn” intre bucuria justitiara si sentimentul de jena; acest om, unul din motivele pentru care am parasit tara, controversat azi, este batran si a fost totusi ales de o majoritate a romanilor.
m-am uitat pe blogul tau…nu bati campii. si lovesti. in nedreptate.
de unde ai atatea arme? si nu-ti e teama?…
mi se par ireale comentariile de pe blogul lui Iliescu. Cel al lui Malaimare e de un delicios pupincurism. Si mai observ amuzat cum toata lumea stie la perfectie sa articuleze “domnule Presedinte”, eventual si cu o continuare gen “sunteti un om de o inegalabila cultura”.
Silly me, credeam ca omul incepe sa ramana fara fani…
Si totusi evoluam. Pentru ca iata ca in 2008 in sfarsit este sanctionata cumva tentatia patologica a criminalului de a se intoarce la locul faptei.
Mie nu imi vine sa cred ca in Constanta nu exista niciun fel de comemorare a Revolutiei. Sa nu mai zic de vreun protest. Ar fi trebuit, e rusinos. Dar, ca de obicei, suntem cei mai grei la initiativa.
Daca mai are loc vreo comemorare, sa aprinzi o lumanare si din partea mea.
trist ca a inceput sa se uite…macar bine ca faptasii sunt cumva adusi cu picioarele pe pamant…”dom’ presedinte pe naiba”…
Mai bine dezaxat… decat Iliescu !
Sa le luam pe rand.
Inainte de toate esti de acord cu textul cuiva care pretinde ca la orice comemorare este de preferat sa strici “armonia” momentului si, perpetuu nelinistit, sa arunci cu oua, monede si ce ti-o mai cadea in mana. Ma rog, e un fel de manifestare… Nu stiu care e atitudinea corecta la o astfel de manifestare, dar daca este un omagiu adus celor ce nu mai sunt, atunci cu siguranta cred ca trebuie sa fii decent, indiferent cine mai participa…
Apoi, cine sunt cei doi, Maries si batranul cu ouale lui clocite?
Primul este (imi pare rau sa te dezamagesc!) un impostor, are dreptate Ion Iliescu. Asta e!
Al doilea, de fapt, pretinde ca Ion Iliescu nu l-a ajutat sa afle cine i-a omorat copiii, intr-o poveste prea alambicata ca sa-i dea cineva o dezlegare corecta (asa cum pretinde omul!), adica sa-i spuna ca cei doi copii au fost ucisi de cineva anume.
Nu e ciudat ca ambii sai copii au sfarsit cam la fel? Daca Ion Iliescu e vinovat de moartea lor, cum pretinde omul, atunci hai sa facem o asociatie a tuturor celor care au murit din motive diverse (ucisi, accidentati, otraviti, intoxicati, nedusi la timp la spital, neluati sau abandonati de Salvare etc.) fiindca toti sunt, prin “contaminare”, victimele lui Ion Iliescu, doar fiindca Ion Iliescu a fost presedintele Romaniei cand acestia au murit…
Apoi… limbajul… deh… ar trebui sa vorbim toti ca Paleologu, Plesu sau Patapievici? Tu ce crezi, Bucurenci?
Pe Iliescu nu l-am votat si nu l-as (fi) vota(t) niciodata. Chemarea minerilor si manariile similare sunt printre cele mai maro pete pe obrazul democratiei romanesti.
Si totusi, nu cred ca l-as pedepsi pe el neadresandu-i-ma cu “d-le presedinte”, ci mai mult pe mine. Cand aud ce pateste pe unde merge, sunt “torn” intre bucuria justitiara si sentimentul de jena; acest om, unul din motivele pentru care am parasit tara, controversat azi, este batran si a fost totusi ales de o majoritate a romanilor.
sau aşa:
http://mihneageorgescu.wordpress.com/2008/12/21/iliescu-atacat-cu-bani-de-pseudo-revolutionari/
Am rămas uimit de ce am găsit pe blogul respectiv.