Am pornit astăzi, alături de Andi Moisescu, în căutarea noilor monumente de for public care urâţesc Bucureştiul. Iniţial urma să parcurgem un traseu care acoperea mai multe sectoare, dar ne-am oprit, în cele din urmă, în sectorul 4 pentru că ne-am dat seama că fiecare sector merită o poveste a lui.
După distrugerile de dinainte de ’90, Bucureştiul se confruntă cu un nou flagel: entuziasmul edilitar al primarilor generali sau de sectoare nu mai conteneşte să producă “opere” de cel mai îndoielnic gust, pe care fiecare le amplasează unde-i tună sau unde se nimereşte.
Oraşul începe să semene cu o mare sufragerie de bloc comunist, în vitrina căreia găsim bibiluri, macrameuri, gadget-uri defecte şi ambalaje lucitoare.
Am pornit de la Bellu, unde am admirat complexul statuar din gazon şi plastic, acest mini-Jurassic al Bercenilor. Am coborât la Tineretului ca să admirăm trăsura din gazon cu doar patru cai frumoşi (măcar dacă erau şese), apoi am păstrat un moment de stupefacţie la Budapesta, unde “ceasul integrării”, mutat de la Piaţa Universităţii, domină intersecţia. Periplul s-a sfârşit la “coada de balaur” de la fosta Piaţă Sf. Vineri, unde o desfăşurare hidoasă de gresie, inox şi marmură încearcă să compună un memorial indecent al legendarei biserici Sf. Vineri.
Urmărind în detaliu acest mic fragment al unui traseu turistic care s-ar putea face la scara întregii Capitale, am identificat, cred eu, problema acestor edili neinspiraţi: urâţenia pe care ctitoriile lor o răspândesc vine dintr-o sinceră şi naivă pornire către frumos. Toate aceste orori care înkitschoşează Bucureştiul sunt acea formă periculoasă a frumuşelului sau, dacă vreţi, a mai mult ca frumosului.
Frumuşelul este o mare pacoste. Greşeşti dacă crezi că ar fi o treaptă în drumul spre frumos. În staţia Frumuşel, cine ajunge este tras pe linie moartă. Şi stă acolo la căldicel, consumă ceai de muşeţel şi se ţine de degeţel cu alţii ca el.
(Irina Nicolau, Talmeş-balmeş de etnologie şi multe altele)
Emisiunea se difuzează duminica viitoare la 13:15 pe ProTV.
Stabilirea unor principii de arhitectura, cat si respectarea dezvoltarii contemporane, vor duce la un echilibru al imaginii bucurestiului.
Nu va mai plangeti, oricum te simti destul de bine in New York, Dragos ar trebui sa le spui cititorilor tai ( si pe twitter ai vreo 2200 ) ce inseamna valoarea arhitecturala si ce valoare are fata de un zarie-nori.
Eu vreau sa se construiasca de 100 de ori mai mult decat acum, in Bucuresti, insa sa se respecte planul urbanistic, ce e ala ? Pai cam asta nu stiu edilii tai, ce este ala plan urbanistic, proiectat pentru fiecare 10, 20, 50 de ani.
Victor MAXIM general manager PEOPLE Inc. Romania
mai mult ca frumosul este odiosul .
mie mi-ar placea mult sa descoperim alieni. pe unde se ascund oare ? trebuie cautati bine !
Esti cam carcotas. De acord. Avem unele monumente care nu sunt ce-ar trebui. Dar ele sunt un punct de plecare. Bune, rele…exista. Prefer materialul in locul neantului, incercarea in locul mainilor incrucisate. Daca nu ar exista monumentele astea, nu am avea un punct de plecare. Cu ce am compara ceea ce ne-am dori ? Hai sa fim constructivi!
eu cred ca blocurile uratesc iremediabil bucurestiul, pt ca daca vor fi vreodata renovate, tot nu o sa arate cu mult mai bine fata de acum…cu mici exceptii, am ajuns la concluzia ca romanilor le cam lipseste simtul estetic si asta se vede cel mai bine in arhitectura. sau o fi coruptia de vina?
Principala problema, dupa cum zicea si Victor, sunt comisiile urbanistice. Nu as baga mana in foc in ceea ce priveste Bucurestiul (nu stiu, nu ma bag) dar in Suceava, din informatiile pe care le am, undeva la 90% din persoanele care lucreaza in departamentul de urbanism al primariei nu au nici un fel de studiu de asa natura. Ca sa nu mai vorbim de postul de arhitect sef al municipiului care e ocupat de un inginer…
Si ma mai intreb de ce intr-un centru cu o imagine oarecum moderna, modern poate putin fumat dar tot modern, apar bancute “rustice” alaturi de banci imitatie “baroc”. Raspunsul e clar: pentru ca banii trebuie cheltuiti pe ceva. Iar ei au fost crescuti si mai grav, scoliti, intre bibelouri, mileuri si rapiri din serai.
@Suz, nu stiu eu ce vezi tu prin ochelarii tai, da stiu ca nu as vrea sa traiesc in vechiul Bucuresti.
Hai sa nu fim ipocriti si sa tinem sus si tare ca, vai ce interesante ni se par noua niste daramaturi. Avem cladiri in Bucuresti care au aceiasi valoare artistica, arhitecturala si de patrimoniu precum are pestele de sticla pe mileul de pe televizor al bunicii mele.
Ar trebui facuta o lista cu cele care intradevar sunt o valoare, iar restul daramate si lasat spatiul pentru cladirile fara valoare cum le spuneti voi, adica business center-uri ce aduc bani si locuri de munca. Astfel am avea cladirile de valoare si am avea si zgarie-norii, fara a risca sa se darame cladirile de patrimoniu, cele de valoare si lasate daramaturile fara valoare.
Nu toate cladirile vechi au si ceva de spus.
Victor MAXIM general manager PEOPLE Inc. Romania