De fiecare dată când mă nimeresc la un serviciu religios unde oficiază părintele Justin Marchiş, aştept cu nerăbdare predica.
Are părintele Marchiş un dar de a vorbi despre lucruri care n-au nicio legătură cu slujba, de mă pomenesc trepidând de fiecare dată în aşteptarea subiectului: oare încotro îi vor mai fugi şi astăzi ideile?
Odată eram la o înmormântare. În predică, părintele i-a criticat aspru pe ecologişti, care se îngrijesc mai tare de salvarea planetei, decât de salvarea omului. Vă jur, habar n-avea cine eram şi cu ce mă ocup, predica n-avea nicio legătură cu mine. Dar nici cu răposatul, nici cu altcineva din îndoliata adunare. Era doar unul dintre obişnuitele sale derapaje.
Săptămâna trecută la o cununie. Părintele Justin face referire la pasajul buclucaş din Efeseni (5:22) şi precizează:
Eu le atrag mereu atenţia enoriaşelor că femeia nu a fost făcută dintr-o coastă a lui Adam, ci dintr-o parte a lui. Şi, de aceea, abia aici, în taina cununiei, femeia redevine egală în drepturi cu bărbatul. De aceea, le tot spun feministelor: veniţi la Biserică şi vă cununaţi dacă vreţi egalitate!
Evident, s-a produs ceva rumoare, doamnele din audienţă au schimbat zâmbete, eu i-am urat miresei “Libertate, Egalitate, Fraternitate!”, mă rog, momentul a trecut, cum trec toate excentricităţile părintelui Justin.
Azi, citesc pe Twitter-ul lui Chirilă altă înţelepciune de-a Sfinţiei Sale:
Când aud cuvantul activism, mi se face frică. Plin de activişti. Activist civic. De-abia am scăpat de acest cuvânt.
Foarte tare, părintele Justin, nu vi se pare? Ce uşor face Sfinţia Sa o comparaţie între activiştii de partid de ieri şi activiştii civici de azi. Adică, nu-i aşa, tot “activişti” se cheamă că sunt. Foarte tare, părinte, foarte tare!
Eu, de exemplu, dacă aş vrea să spun
Când aud cuvântul ieromonah, mi se face frică. Plin de turnători. Ieromonahi. De-abia am scăpat de acest cuvânt.
ar suna foarte ciudat. Pentru că între “ieromonah” şi “turnător”, lingvistic vorbind, e o distanţă cam mare. Dar, ce să vezi, dacă ne gândim chiar la părintele Justin, distanţa morală nu e mare deloc. De fapt, e chiar nulă. Ca şi înălţimea morală de la care părintele Justin s-a obişnuit să arunce cu piatra.
Vorbesti cu pacat.
Bucurenci, eu ti-am mai spus…
Ecologistii sunt tot un fel de bolsevici. Asta sunteti. N-aveti nicio treaba in esenta.
“Ecologistii sunt ca pepenii: verzi pe dinafara, rosii pe dinauntru.” – Konrad Adenauer.
@ Bogdan, ceea ce spui tu presupune faptul ca reprezentantii bisericii sunt infailibili. Or e clar ca nu este adevarat. Daca spun prostii, trebuie criticate aceste prostii. In ce fel este asta “pacat”?
Dupa cum imi place mie sa spun: GOD IS GREAT. It’s His fan-club that I have a problem with
Si eu cred ca faci o greseala. Mai ales ca scoti afirmatiile parintelui Justin din context. Nu cred ca era nevoie de post-ul asta. Ceea ce am remarcat pe twitter se refera la o perioada in care toata lumea e dispusa sa milteze fara a avea fundament. Or asta e cu adevarat periculos. De asemenea activisti sunt satul. Bono, ese altceva.El a facut ceva cu viata lui profesionala si dupa aia a militat. Or a-ti face din militantism o profesie e aiurea. Despre asta cred ca vorbea parintele Justin.De activisti fara fundament. Te-ai grabit.
Dragă Tudor, primele nume care-mi vin mie în minte când mă gândesc la “activişti civici” sunt Mircea Toma, Monica Macovei, Renate Weber, Victor Alistar, Radu Filipescu, Romulus Rusan.
Ţie ce nume de activişti îţi vin în cap? Ca să mă prind la cine trebuia să mă gândesc “dacă nu mă grăbeam” citind fraza părintelui Justin.
Asta cu “a-ţi face din militantism o profesie e aiurea” e foarte aiurea. Multe dintre libertăţile de care te bucuri astăzi (faptul că mama ta şi-a putut lua concediu plătit după ce te-a născut pe tine, spre exemplu) se datorează unor oameni care au făcut din militantism o profesie.
Bravo, Dragos!
Un post curajos, de care aveam nevoie.
e parerea ta si o respect, insa gresesti foarte tare. intr-adevar, parintele Iustin e putin mai dur si mai excentric in predicile sale, dar nu merita postul asta. pana la urma, spune lucrurilor pe nume.
Dragos Bucurenci, nu poti iesi din linia de partid fara penalizare din partea fanilor, se pare. E de retinut aceasta lectie. Ca om public, exista costuri asociate cu simpla (si de fapt foarte delicata) critica facuta la niste comentarii evident deplasate ale reprezentantului bisericii. Acesta este in mod evident inca investit de public cu o infailibilitate si o inviolabilitate pe care oamenii o atribuiau clerului acum 1000 de ani.
Spune preotul ca o femeie necasatorita nu va fi niciodata egala barbatului? Care-i problema, te intreaba publicul? “Le spune lucrurilor pe nume”. Mda.
@Casandra, ei, să nu dramatizăm. părerile sunt împărţite, aşa cum e şi bine să fie. unanim era doar Partidul.
Da, Dragos, parerile sunt impartite. Insa asta nu inseamna ca “adevarul e undeva la mijloc” de fiecare data cand parerile sunt impartite. Uneori una din tabere nu are dreptate, punct. Poate pe altii nu-i roade afirmatia despre femeile necasatorite, dar mie mi se pare antica, detestabila, si foarte nociva societatii.
Mie nu mi se pare nimic deplasat, parintele Marchis e chiar prea “modernist” printre confratii sai, din punct de vedere al exprimarii.
Explicatia cu femeia care vrea sa fie egala etc etc mi se pare f faina, in contextul in care barbatului i se porunceste sa-si iubeasca femeia cum si-a iubit Hristos biserica.
E doar o problema de credinta…daca crezi in Taina Casatoriei, atunci bineinteles ca nu poti fi complet decat indeplinind-o.
pt Biserica, pacatul inrobeste.
in societatea actuala familia (consfinita la Busreica) e o chestie desul de perimata.
Avand in vedere ca pacatul inrobeste, eliberarea nu poate veni decat prin renuntarea la el (la pacat)
Asa ca nu e absolut nimic deplasat in “indemnul” parintelui.
consfintita la Biserica, scuze typo, bebe brate:)
@degeţica, cred că n-ai citit bine. Părintele Justin nu le spune feministelor să vină la cununie ca să devină libere ca bărbaţii, ci egale cu bărbaţii.
Or, într-o societate democratică în care egalitatea în drepturi între femei şi bărbaţi e consfinţită de Constituţie, îndemnul e deplasat.
eu l-am cunoscut personal pe acest iustin marchis. mi-a facut impresia unui om extrem de instruit dar meschin. poate ca a fost agnosticismul meu de vina… eu nu am inteles niciodata de ce l-as baga in seama pe acest preot. mai ales ca a fost si securist. are dreptate liiceanu! cum adica, am turnat doar straini?! noi nu criticam aici pe cine ai turnat, ci actul de “a turna”. notele informative, numele, destinele, sunt adiacente lipsei de moralitate a acestui om! insa marchis nu e caz unic! kundera va spune ceva? si nu ca l-as compara pe cel dintai cu genialitatea lui milan kundera!
am citit foarte bine si inteleg si partea indignanta a “indemnului”, insa nu trebuie uitat ca e vorba de legea bisericeasca, si nu cea laica.
Numai prin uniune devenim egali cu celalalt, pt suntem un singur trup si-un suflet, asa prefer sa interpretez.
Inegalitate nu insemna inferioritate, ca nu-i matematica….
ia uitati ce spune constitutia romaniei: “Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege”. asa ca nu putem avea pretentii de la popi turnatori, de la cei 83% din romani care cred in creationism sau de la oameni care isi vad drepturile prin prisma unei religii, oricare ar fi aceea. ei au statul de partea lor…
imi plac de oamenii care le zic la lucruri pe nume. nu-l admir pe ‘Justin’ pentru modul in care ataca una si alta, ci pentru ca are tupeul sa o faca. cat despre post, bravo! la cat mai multe cu astfel de exemple.
Desi nu fac parte dintre cei 17 % intelgenti din tara asta, am sa spun care e probelma aici, si a noastra,a si a parintelui, in opinia mea.
Gresit este ca se compara paradigme incomensurabile.
E profund eronat sa judeci legea bisericeasca prin prisma laica si invers.
Degetica, eu sunt convinsa ca tu esti un om de treaba, insa ce spui este de-a dreptul groaznic. Bineinteles ca poti judeca legile bisericesti prin prisma altor paradigme, fie ele si laice, precum prisma ratiunii, a legii, si a celorlalte criterii care mentin dreptatea intr-o societate. Spune-le femeilor decapitate din Arabia Saudita ca nu putem judeca legea bisericeasca ce le-a condamnat – sa vedem ce iese din dorinta noastra de a nu compara paradigme incomensurabile.
Biserica este o organizatie omeneasca, si recomandarile ei au impact direct asupra vietii oamenilor. Or cand un preot spune in cadrul bisericii ca femeile necasatorite nu sunt egale cu barbatii pana in momentul casatoriei, acest lucru trebuie judecat prin prisma ratiunii si a dreptatii – si trebuie condamnat, pentru ca altfel autoritatea necontestata a preotului va incetateni si mai mult prejudecati foarte nocive.
Daca nu reactionam, perpetuam prejudecati seculare impotriva femeilor si pierdem drepturi efective in societate.
Casandra- subscriu. Deciziile etice trebuie sa se bazeze pe argumente; nu poti justifica orice (de la decapitarea femeilor in tarile arabe pana la (aproape in secolul XXI, pentru numele lui Dumnezeu!) lobby in favoarea unei legi care sa pedepseasca cu inchisoarea relatiile homosexuale liber-consimtite- da, asta a facut Biserica ortodoxa Romana ) doar pe temeiul ca “asa cred unii ca a zis Doamne-Doamne”.
Parintele Iustin Marchis ar face bine sa-si extinda buna credinta manifestata fata de femei (prin cununie) si de staini (prin turnatorie) si asupra sclavilor postmoderni si a tuturor celor care sufera de inegalitate in drepturi:
“Active” and “passive” sexual roles are therefore necessarily isomorphic with superordinate and subordinate social status; hence, an adult, male citizen of Athens can only have legitimate sexual relations with statutory minors (his inferiors not in age but in social and political status): the proper targets of his sexual desire include, specifically, women, boys, foreigners, and slaves-all of them persons who do not enjoy the same legal and political rights and privileges that he does.”
(David M. Halperin 1986: http://www.jstor.org/stable/465069)
Ce mai conteaza – nu-i asa @Degetica? – daca puritanismul parintelui e doar de natura virila, sexuala, conjugal-reproductiva!?
Pai atunci sa ne dezbracam cu totii de caracterul religios cand iesim din biserica, sa ramanem la caracterul laic gol, sau cum…?! Altiminteri ne pierdem firea intre secular si ecleziastic. Cine o sa mai stie sa aprecieze un bigot adevarat!
@Malina; tu se pare ca a fost suficient de versata intr-ale Codului de Procedura Spirituala pentru a sti cum se castiga bilele albe, atuurile pentru a-ti carpi autoinsuficienta anterioara uniunii spirituale.
Daca as fi Laureta Postavaru te-as intreba @Degetico (om de treaba) cum sa fac sa ma reintregesc spiritual la un parinte ca asta.. dar fara sa fiu nevoita sa trec pe la starea civila mai intaia. Dar nu sunt si nu astept raspuns.
Multumescu-ti tie @Casandra pentru lumina!
@dragos b.: bravo!
Vad ca ai un blog plin de “democratie”. Nu prea lasi ideile sa circule decat intr-un sens. L-ai scapat doar pe Tudor Chirila, de al carui blog pesemne, te temi, iar pe mine m-ai “taiat”. Sa fii “sanitar”!
Ion, citeşte Politica privind comentariile.
Învaţă să te exprimi într-un limbaj civilizat şi n-o să-ţi mai şteargă nimeni comentariile. Pe blogul ăsta ideile sunt libere, trivialităţile nu.
mi se pare ca s-a deviat f mult cu femeile din Arabia Saudita samd.
Eu am vrut doar sa explic de ce egalitatea de la biserica nu e cea matematica si de ce Cununia elibereaza, ceea ce dpdv bisericesc e tot una cu egalizat (uniune-un sg suflet etc etc)
In continuare sustin ca nici parintele, nici noi, n-ar trebuie sa amestecam cele doua “legi”, in contextul unui stat laic dar cu multi credinciosi si mai ales in contextul romanesc unde nu opreseaza nimeni femeile. Bineinteles ca asta e crucea mirenilor, sa se comporte in lume conform poruncilor lui Dumnezeu.
Machismul nu e o tara ortodoxa…..ci o tara universala.
In societatea noastra, care nu seamana cu Arabia Saudita, feminismul e prost inteles , astfel incat o femeie care isi doreste sa stea acasa cu copiii si punct e considerata proasta, limitata, sub papuc samd. Eu personal admir astfel de femei, mi se pare de o mie de ori mai greu sa tii casa si familia decat sa te duci la slujba (in sensul de job) sau te consideri mare artista (autocritica, da?:D)
daca vrem sa operam cu termenii folositi de toata lumea, atunci, intr-adevar, femeia din Romania nu e egala cu barbatul, pt ca munceste cel putin dublu, sta la serviciu 9 ore, dupa care vine acasa si o ia de la capat….
Dar intr-o familie iubitoare care merge impreuna la Biserica duminica de duminica, nu poate exista decat egalitate.(Si intr-una iubitoare , dar care nu merge dumnica de duminica… evident. Accentul e pe “iubitoare”) Probabil ca parintele are o amaraciune destul de mare din cauza faptului ca majoritatea vizitam Biserica de cateva ori in viata, la niscaiva ocazii….iar daca nu o frecventam, nici nu putem intelege despre ce se vorbeste acolo. Probabil de aici toate aceste remarci excentrice . Nu-s de acord cu amestecul, mi se pare ca e ca un profesor care ii cearcta pe studentii veniti la ora pt colegii lor chiulangii. Am vut doar sa explic ce-a vrut sa spuna. Mi-e greu sa consider ca parintele ar vrea sa instauram un stat religios in care sa ardem pe rug toate femeile necasatorite si toti ecologistii…..
Cat despre duhovic si cum te poate ajuta…aici evident ca nu exista raspunsuri. daca iti doresti asa ceva, il cauti. Nu rezonezi cu X, te duci la Y. Insa niciun preot din lume nu va considera in regula casatoria fara slujba la Biserica, nu stiu de ce ne poate mira asa ceva.
Recomand “Iubirea nebuna a lui Dumnezeu”, de Paul Evdokimov.
O doamne, asa m-am saturat sa tot comnteze niste oameni destui de fara consistenta sufleteasca, de goi sufleteste de niste oameni care au trecut prin multe, au vazut multe, au suferit mult. E usor sa spui de cineva ca “are derapaje” fara sa stii in realitate ce este in sufletul acelui om. Noi romanii avem darul de a blama, discredita si arunca cu noroi in oamenii. Una e sa comentezi si alta sa porti un dialog. Nu il cunosc personal pe parintele Iustin, din pacate, desi tare as vrea, poate o randui Dumnezeu si o sa am aceea bucurie duhovniceasca, insa l-am vazut la TV si l-am ascultat la radio, si mi se pare ca dipare tot cand vorbeste dansul. Eu am o intrebare la domnia ta domnule Bucurenciu, de ce parintele Iustin? De ce nu altcineva? Pentru ca a fost acuzat ca a fost colabolator al securitatii?Chiar sa fi fost eu nu vad ce are una cu alta, nu va forteaza nimeni sa il ascultati, pe sfintia sa si pe altii, eu nu il ascult si nu-l citesc pe Cioran, nu pentru ca nu vreau ci pentru ca poate e prea greu pentru mine sau nu am timp dar nu imi permit sa comentez pe textul dansului. E foarte usor sa strigam “colaboratorilor”, dar stiti contextul? Stiti cat au suferit? Stiti ca si ei sunt oameni, ca au parinti, frati, surori, ca au fost santajati, batuti, maltratati. Sa va spun un fapt real, eu sunt din zona Dejului, strabunica mea din partea tatei a ramas vaduva de tanara cu 4 copii si 5 hectare de pamant. In momentul in care s-a inceput colectivizarea a refuzat sa dea pamantul in colectiv. I-au luat 3 vaci din grajd, carul, plugul, grapa… Avea patru copii de crescut si era singura, cum sa-i creasca fara pamant, ziua muncea la camp iar noaptea tesea in “razboi” ca sa faca cergi si tot felul de chestii pe care le vindea sa castige un banut, banutul vaduvei. Comunistii veneau noaptea la 2, 3 si o trezeau din somn, o urcau in GAZ, o duceau la primarie si o bateau pana in zori ca sa accepte sa dea pamantul, si a refuzat de fiecare data. A refuzat pana in momentul in care ea fiind la primarie batuta, cu picioarele mesei pe picioarele ei si doi nenorociti stand in fund pe masa i-au luat copii de acasa si i-au adus spunandu-i ca o sa o declare nebuna iar copiii sa-i duca la casa de copii. In acel moment a semnat. Luni de bataie aproape noapte de noapte nu au induplecat-o sa dea pamantul pana la copii, totul pana la ei, pentru ei se jertfea, a avut o vointa de fier sa-si creasca copiii. Din pacate noi judecam oamenii dupa anumite criterii printre care si “colaborator al securitatii”, este regretabil, daca la anumite criterii de acest gen ne raportam inseamna ca suntem limitati, nu vrem sa cercetam mai profund. Mi-e frica ca, la a doua venire, la Judecata, o sa fim si noi la fel judecati, dupa criterii putine si fara aprofundare. Dumnezeu sa ne ierte si sa ma ierte, iar Parintelui Iustin viata lunga cu mari bucurii duhovnicesti.
Domnule Bucurenci, unul ca tine la sfarsitul acestei vieti,pune punct! Un crestin, va pune virgula. 🙂