Prietenii mai apropiaţi ştiu că am avut mereu o slăbiciune pentru Don Juan de Marco. N-am stat niciodată să-i iau apărarea în faţa vreunui cinefil, pentru că ce-mi place în primul rând la pelicula asta e povestea, şi abia pe urmă filmul propriu-zis, aşa că e posibil să fiu foarte influenţat în judecata cinematografică de seducătoarea poveste imaginată de Jeremy Leven.
Mai mult chiar, există un pasaj în acest film pe care-l ştiu pe de rost şi pe care-l recit uneori, dacă beau cu un pahar de vin mai mult decât s-ar cuveni, încercând să imit, fără succes şi cu efecte comice spontane, accentul lui Johnny Depp:
De altfel, am trecut încă de la bun început Don Juan de Marco în rândul “plăcerilor vinovate” şi nu m-am aşteptat niciodată să întâlnesc foarte mulţi interlocutori care să-mi împărtăşească această slăbiciune.
Acestea fiind spuse, vă puteţi imagina cu câtă plăcere am lecturat următorul pasaj din jurnalul (Note, stări, zile) pe care Andrei Pleşu l-a publicat la editura Humanitas. Însemnarea e făcută pe 14 februarie 2000:
Un film frumos (nu sunt decât două-trei pe an!): Don Juan de Marco, de Jeremy Leven (cu Johnny Depp, Marlon Brando şi Faye Dunaway). Nu există – spune unul din personaje – decât patru întrebări importante: ce este sacrul, ce este spiritul, pentru ce merită să mori şi pentru ce merită să trăieşti. Toate au acelaşi răspuns: iubirea. Orice ar spune deştepţii, cinicii, intelectualii fini şi lucizi, bărbaţii adevăraţi şi filozofii analitici, cele patru întrebări şi răspunsul lor au simplitatea, imprecizia şi palpitul juvenil al adevărului.
Este extraordinar filmul asta. Ma bucur ca iata cineva vorbeste despre el. Din pacate sunt putine filmele de acest fel.
Eu obisnuiesc sa spun ceva “Într-o zi iubirea va salva lumea” deci cred ca e iubrea… 🙂
Topic nou la TILBUHOGLINDA. Propun, promotional, un schimb de link-uri reciproc avantajoase, caci cine se aseamana la blog se aduna. A se adauga optional si la la alegere o virgula, inainte sau dupa “la blog”.
Ma gandeam sa vad un film si chiar pe el o sa-l revad acum…
M-am sa iau la rand articolele blogului tau din ratiuni practice, pana acum citeam numai din cand in cand, dar cand am ajuns la asta de aici mi-a venit sa te iau in brate si sa te pup ca pe un suflet drag 🙂 nu doar ca e Johnny Depp Don Juan de Marco si ca mai e si domnu Marlon si mmm Doamna Faye dar pasajul despre dragoste, obsesia mea eterna…e intr-un mare fel, umil ma asez si eu in randurile muritorilor cu sus-numita slabiciune si iti arunc si o floare in arena.
@rici, nu te ştiam aşa sensibil… noroc cu blogul, că ne mai cunoaştem unii pe alţii 🙂
BRAVO EMIL ! ,FELICITARI ! , …reusind a fi falinist al maratonului Cluj 2011 , cu adevarat iti pot spune ca ai fost precum cei din “Noi cei din linia intai !”Cu Consideratie , cristi .