Curtea unde locuiesc înghesuite una în cealaltă o librărie, o sală de teatru independent, o cafenea de jazz, redacția revistei “22” și Grupul pentru Dialog Social, are o istorie cel puțin picantă. Se spune că aici l-ar fi surprins în toiul nopții “monstruoasa coaliție” pe principele Cuza, care dormea netemător în așternuturile încă fierbinți ale Mariei Catargiu-Obrenovici, și că tot aici l-ar fi pus să-și semneze abdicarea.
Astăzi, curtea și clădirile la care mai toată lumea se referă cu numele cafenelei sunt unul dintre cele mai efervescente locuri culturale din Capitală. Secretul popularității îl constituie, zic eu, o poziționare echilibrată pe scena artelor bucureștene. Publicul e mai puțin gregar decât cel din Lăptărie, dar produsele culturale sunt mai accesibile decât cele de la MNAC.
:: află pe Bucharest by hand în ce rezidă șarmul curții cu piatră cubică
Ca sa vezi… secretele istoriei…
O carte interesanta la adresa http://www.scribd.com/doc/39307506/Tratat-Despre-Corp
Super fain. Cred ca esti foarte mandru de locul respectiv
Ce-mi plac curţile acestea interioare Belle Epoque sau retro. În oraşul meu sunt multe nevalorificate…
Placut sa fii in preajma locurilor incarcate de istorie si de acte de cultura.