Acum trei ani a început o campanie internațională împotriva acestui fenomen, Stop Phubbing!. Campania a devenit virală, deci s-a bucurat de succes, dar fenomentul combătut a continuat să se răspândească bine mersi.
Unele lucruri trebuie repetate până când sunt înțelese (nu e niciodată inutil să repeți că doi și cu doi fac patru), așa că vreau să vă spun că și eu găsesc că e foarte urât să-ți verifici mesajele pe mobil în timpul unei întâlniri sau, și mai grav, să răspunzi la telefon. Iar când asta se întâmplă în timpul unui prânz sau al unei cine, mă abțin cu greu să nu mă ridic și să plec.
M-am confruntat cu problema asta și-n alte țări, dar nonșalanța cu care se face la noi, fără ca oamenii să schițeze nici cea mai mică încercare de a se scuza pentru întrerupere, îmi pune la grea încercare răbdarea.
Și eu am o agendă încărcată și multe pe cap, dar mesajul pe care mi-l transmiți atunci când îți folosești mobilul în întâlnire este că timpul tău e mai prețios decât al meu. Ceea ce ar fi oricum lipsit de gentilețe să subliniezi, chiar și dacă ar fi adevărat (în 90% din cazuri nu e).
Admit că există excepții și că uneori poți să aștepți un telefon sau un mesaj important, dar politicos în astfel de situații este să anunți asta de la începutul întâlnirii și să-ți organizezi în așa fel ziua încât astfel de situații să apară cât mai rar.
Admit și că există anumite profesii care reclamă să poți fi oricând disponibil pentru urgențe, dar ele sunt mult mai puține decât crezi. Faptul că ți-ai obișnuit clienții să le răspunzi la orice oră din zi și din noapte e o alegere pe care ai făcut-o, nu o fatalitate.
Acum vreo trei ani, am descoperit cu mare încântare în Silicon Valley un joc de societate menit să-i civilizeze chiar și pe cei mai ocupați antreprenori: the phone stack.
Toți comesenii puneau telefoanele în centrul mesei, cu fața în jos, unul peste celălalt. Mai departe, cel sau cea care nu putea rezista tentației de a prelua un apel sau de a-și verifica mesajele plătea nota pentru întreaga masă.
Evident, asta nu s-a întâmplat la niciuna dintre cinele la care am jucat acest joc. E un exemplu genial de bun simț american în urma căruia toată lumea se simte bine și plătește – cum zicem noi, europenii – nemțește.
Salut! Eu servesc la mese și fenomenul despre care vorbești e foarte prezent în societatea noastră.Observ însă că străinii se abțin de la a scoate telefonul pe masă și respectă interlocutorul, dar fac niște grimase când românii se așează ostentativ la masă după ce în prealabil au așezat telefonul în o poziție de maximă vizibilitate..de parcă telefonul e cel mai important element de la acea masă.
Cele bune!
Salut! Nu pot sa nu iti dau dreptate in ceea ce spui. Este neplacut atunci cand porti o discutie cu cineva sa vezi ca persoana respectiva este neatenta din cauza telefonului mobil. Personal, incerc sa tin telefonul deoparte atunci cand sunt intr-o intalnire. Dar cand vine vorba de business, apar si unele exceptii. Ca agent de vanzari, nu vreau sa imi obisnuiesc clientii sa ma sune la orice ora din zi si din noapte, dar vreau ca acestia sa stie ca pot conta pe mine atunci cand au nevoie. Pentru cei interesati, am scris si un articol despre cum consider ca ar trebui gestionate apelurile clientilor: http://goo.gl/nol0S1
Sunt perfect de acord cu tine! Am uitat sa ne mai bucuram de o conversatie si tot timpul stam cu nasul in telefon….
Dar ce se poate spune despre cei care isi folosesc mobilul sau tableta la un spectacol de teatru sau la un concert ? Presupun ca este o lipsa de respect pentru ei insisi si ca atare poate fi tolerata in spatiul public.