“Sînt trist deoarece aerul meu lăuntric, prana mea, se-ncleie. Ritmurile se dăbălăzează. Oceanul de molecule moarte al entropiei mă îmbălsămează şi mă lasă inert.
Aux armes, citoyens! Nu le găsesc. Şi, dacă le găsesc, le las acolo unde le-am găsit, plastifiat de lehamite. Cu cine să lupt? Care e nobila cauză? Să lupt cu mine: să lupt cu nimeni. O fi şi ăsta un eroism. …Pe urmă poezia, gargara imaginarului. O apă cu sare pe care o hîţîni în grumaz şi o scuipi.Te mai îngăduie gîlcile, dar atît.”
spune O. Nimigean
“clinchetesti” e foarte tare!…
“Sînt trist deoarece aerul meu lăuntric, prana mea, se-ncleie. Ritmurile se dăbălăzează. Oceanul de molecule moarte al entropiei mă îmbălsămează şi mă lasă inert.
Aux armes, citoyens! Nu le găsesc. Şi, dacă le găsesc, le las acolo unde le-am găsit, plastifiat de lehamite. Cu cine să lupt? Care e nobila cauză? Să lupt cu mine: să lupt cu nimeni. O fi şi ăsta un eroism. …Pe urmă poezia, gargara imaginarului. O apă cu sare pe care o hîţîni în grumaz şi o scuipi.Te mai îngăduie gîlcile, dar atît.”
spune O. Nimigean
IERTARE, nu are nici o treba cu acest post, dar poate face cineva ceva …. : http://roxanaradu.ro/2008/05/04/trist-de-trist/