Ştefan Cosma a văzut Rio de Janeiro prin ochii iPhone-ului, iar imaginile îngheţate de micul senzor (cel puţin cele pe care le-am văzut eu) sunt absolut seducătoare. O parte dintre aceste cadre pot fi văzute într-o expoziţie care se deschide în această seară la The Place de la ora 19. Ne vedem acolo!
Cum să-ţi pierzi timpul cu folos
Lui Mihai Călin nu i-a fost uşor să-şi urmeze pasiunea. A picat la facultate într-o vreme în care asta te condamna la doisprezece luni de muncă forţată, intitulate pompos “serviciu militar obligatoriu”. Dar Mihai nu s-a lăsat, iar liniştea pe care o degajă în acest interviu ar trebui să fie o lecţie pentru toţi cei care se tem să-şi urmeze visele:
La mine, pasiunea a fost dintotdeauna actoria. După liceu, nu am dat la Teatru şi m-am dus la Energetică. Ţin minte că eram la curs, la matematici speciale, şi parcă suspendam timpul acela. Nu mai auzeam ce se vorbea în jur şi scriam pe o foaie ”teatru”. Apoi ştergeam, să nu vadă nimeni. Apoi scriam ”actorie”. Şi iar ştergem. Şi după aceea brusc îmi dădeam seama că sunt de fapt la curs… Şi iată că, în cele din urmă, pasiunea a învins. Pot să spun ca sunt fericit pentru că fac parte dintr-un segment de oameni cărora le place ceea ce fac. Meseria în care funcţionez se suprapune cu pasiunea vieții mele.
:: interviul face parte dintr-o serie de momente însuflețite de Silva Dark.
M-am jurat că n-oi mai bé…
…dar eu nu mă pot ținé, tir-li-diri-diri lari-dari-da…
Fantezie cu mogul, mândră și mândruță
Nici n-a părăsit bine Elena Udrea proaspăt inauguratul port turistic din Mangalia, că am și descins din Papa Prius, gata ptr micul exercițiu de imaginație – cum va arăta viața mea la 40 de ani.
Echipat, conform instrucțiunilor, cu pantaloni lungi, cămașă cu mânecă lungă, ochelari de soare, “ceva de cap” și încălțări cu talpă albă, m-am îndreptat spre barca lui Lucian Mândruță, cel care m-a invitat (când cu lansarea Cicloteque din Parcul Drumul Taberei) să particip la așa-numita Regată a Presei.
Pe barcă mă așteptau la cârmă Lucian și frumoasa lui colegă de trust, Alexandra Bădoi. Am urcat la bord și am comandat ieșirea în larg (căzusem deja pradă fanteziei și mă vedeam în postura mogulului între două vârste, îndrăgostit de yachting, care l-a angajat pe unul dintre cei mai buni jurnaliști români pe post de skipper și care-și petrece weekend-urile navigând în compania răpitoare a celor mai proaspete prezentatoare meteo).
Așa, în trei, recunosc că mi-a plăcut treaba cu yachting-ul. Ca orice mogul care se respectă, am tras de câteva ori de sfori și m-am jucat puțin de-a cârmaciul, fără să știu cu adevărat ce fac, mai mult ca să-mi dovedesc mie că barca e în puterea mea. Aș fi făcut și o baie în mare, dar apa era rece, iar Alexandra nu știa să înoate, așa că am preferat să nu stric bunătate de fantezie.
Cele mai frumoase bicicliste
După ce am pedalat săptămâna trecută la patru ace pe două roţi alături de mai mulți bicicliști bine îmbrăcați, ieri a fost rândul celor mai chic bicicliste să dea tonul eleganţei în trafic la inaugurarea centrului Cicloteque cu numărul cinci, în Parcul Titan.
Noul centru s-a deschis în prezenţa Ministrului Afacerilor Externe, Excelenţa Sa Teodor Baconschi, printr-o defilare a eleganței feminine. Raluca Lăzăruţ, Andreea Perju, Alexandra Bădoi, Silvia Giurcă și cântăreaţa Missy Crissy au pedalat în ținute vaporoase puse la dispoziţie de Rhea Costa. Vladimir Drăghia, actor în serialul „Narcisa sălbatică” de la Antena 1, a încheiat defilarea într-o ținută Trends by Adina Buzatu.
Foto: Cristian Duminecioiu
Frumusețe și eleganță pe două roți
Dacă vrei să le vezi pe cele mai chic bicicliste din micul Paris, vino la inaugurarea unui nou centru Cicloteque, care are loc în această seară de la ora 18.00 în Parcul Titan din Bucureşti.
Raluca Lăzăruț, Andreea Perju, Alexandra Bădoi, Anca Rusu (Antena 1), Eda Marcus (TVR 2) , Irina Nicolae și alte bicicliste răpitoare vor defila în ținute Rhea Costa.
Invitatul special al evenimentului este Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, care va vorbi despre experienţa pariziană pe două roţi din perioada în care era ambasador.
Reţeaua Cicloteque, creată de MaiMultVerde şi UniCredit Ţiriac Bank, cu sprijinul ALPAB, al Primăriilor Sectoarelor 6 și 3 și al Universității din București, se extinde în această vară cu două noi centre, unul în Parcul Drumul Taberei și unul în Parcul Titan.
Premiile MaiMultVerde la Gala Societăţii Civile
Am fost așa de prins săptămânile astea (între altele și cu lansarea noului centru Cicloteque), încât am și uitat să mă bucur cum se cuvine de succesele obținute de Asociația MaiMultVerde la Gala Societăţii Civile de anul acesta: pe 10 iunie ne-am adjudecat atât Premiul I, cât și Premiul II la categoria „ Dezvoltare Economică şi Socială”.
Premiul I a revenit reţelei de bike-sharing Cicloteque și reprezintă recunoaşterea eforturilor depuse de MaiMultVerde, UniCredit Ţiriac Bank şi a partenerilor pentru a crea un proiect sustenabil pe două roţi, ce încurajează mersul pe bicicletă în capitală.
În 2010, după numai doi ani de la înfiinţarea primului centru de închirieri de biciclete din România, Cicloteque a reuşit să devină un proiect autofinanţat. Reţeaua Cicloteque este un proiect MaiMultVerde şi UniCredit Ţiriac Bank, cu sprijinul Primăriei Sectorului 6, Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti şi al Universităţii Bucureşti.
Pe locul II la aceeaşi categorie a primit premiu „Livada BCR”, un proiect de plantare a unor livezi cu pomi fructiferi cu ajutorul voluntarilor. Beneficiarii proiectului sunt persoane vulnerabile, printre care vârstnici, persoane cu handicap, copii din familii defavorizate etc.
”Livada BCR” este un proiect CSR realizat de MaiMultVerde cu sprijinul BCR şi în parteneriat cu StopCo2.ro. Livezile plantate vor oferi surse suplimentare de venit asociaţiilor din România ce susţin persoane vulnerabile, prin valorificarea roadelor certificate ecologic.
:: vezi toate proiectele câştigătoare ale Galei Societăţii Civile 2011
Strașnicele femei de peste Prut
Poate că Moldova-i, de fapt, a urmașelor urmașelor lor.
“Care e legătura dintre broaștele țestoase și moldoveni?”
întreabă de pe scena TED-x Alexandru Zgardan, profesorul cu studii la Washington University și proprietarul primului sistem de pensii private din Republica Moldova.
“Și țestoasele și moldovenii sunt pe cale de dispariție. Nu mă credeți? Am să vă dovedesc cu cifre!”
Lumea din sală pare amuzată, doar bandana roșie de lângă mine se apleacă concentrată în față pentru a urmări și mai bine piramida populației, pe care Zgardan își construiește argumentul.
În anii ’80, Moldova a cunoscut, ca și România, o natalitate flamboyantă, un fenomen “baby-boom”. Ei sunt generația de oameni tineri din zilele noastre și, tocmai din cauză că sunt atât de numeroși, lucrurile au început să se miște spre bine în mica republică.
“Dar priviți ce vine după ei!”
Zgardan arată acum cu degetul curba care descrește vertiginos în dreptul adolescenților, al copiilor și al bebelușilor. Peste 10 ani populația adultă activă se va subția îngrijorător. Peste alți 10, ea va deveni străvezie. Sub bandana roșie de lângă mine, fruntea se încrețește. Profesorul Zgardan continuă:
“Știu ce reacție ar avea cei mai mulți dintre moldoveni la povestea asta, dar nu pot s-o zic în engleză. Sună așa: «Are să hie ghini…» Dar nu e așa, adevărul e că n-are să hie ghini di loc.”
Lumea din sală explodează într-un râs zgomotos. Bandana roșie râde în sfârșit, cu poftă.
Paler și marea
Mi-a adus Oana Pellea aminte că astăzi era ziua de naștere a lui Octavian Paler și de cât de mult iubea el marea:
De dimineață, mi-am amintit de mare. M-am revăzut la Costinești, unde am descoperit plăcerea de a mă arunca, ieșind din valuri, pe nisipul cald. Abia depășisem treizeci de ani. Închiriam două camere într-o casă țărănească, foarte aproape de mare, de unde ne duceam prin grădină la plajă. Rămâneam acolo până la prânz, iar după-amiază jucam pinacle. Eram patru. Uneori ne opream, tăiam un pepene în patru și îl mâncam, mânjindu-ne pielea bronzată cu zeama bronzată cu zeama roșie picurată din feliile pe care le devoram până la coajă, după care ne spălam la fântână pe mâini și jucam mai departe.
Din cei patru, doi au murit. Eu am îmbătrânit. Dar plaja va fi rămas aceeași, invadată de alte trupuri bronzate, diminețile trebuie să fie și acum, acolo, dimineți fără cer, iar marea se clatină, cu siguranță, la țărm, la fel de îmbietoare, când nu o agită valurile. Și, firește, vor rămâne tot așa când din cei patru nu va mai exista nimeni. Cu minunata și teribila ei nepăsare, pe care noi nu o vom putea învăța niciodată, natura uită tot, chiar și pe cei care au avut naivitatea să creadă că, măcar, la mare nu există decât prezent.
(Autoportret într-o oglindă spartă)