Întoarcerea la natură

Ultima ediţie “Bună ca viaţa” pe 2009 am dedicat-o întoarcerii la natură: am vorbit despre energia eoliană, cosmeticele naturale, alimentele bio şi drumeţiile în natură.

Nu a fost doar ediţia cu cel mai bun rating, a fost şi cea pentru care am călătorit cel mai mult. Am fost mai întâi în Dobrogea, la Fântânele, acolo unde Grupul CEZ construieşte cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa.

Iar peste câteva zile, pe o vreme câinoasă, am luat drumul Calafatului şi nu ne-am oprit până la Port Cetate, la moşia poetului Mircea Dinescu. Gazda ne-a gătit o cină sardanapalică, dar 100% organică. Organică şi bio ca la Cetate Port. Eu unul am declarat-o cea mai gustoasă masă pe cincinalul care tocmai a trecut.

Despre ce am vorbit cu Mircea Dinescu, dar şi cum m-am cocoţat eu pe ditai eoliana de 120 de metri, aflaţi din înregistrarea de mai jos:

Bună ca viaţa” este produsă de Asociaţia MaiMultVerde cu sprijinul Grupului CEZ pentru TVR1.

  1. Doar o corectură mică-mică: spune-i maestrului Dinescu de faptul că graniţa din sârbi şi bulgari este în dreptul localităţii Pristol, din judeţul vecin şi prieten Doljului.
    Deci, colţul ăla după care “se ascund” cocoşii sârbilor e niţel mai în amonte.
    Altfel, superb conceptul.
    Numai bine!

  2. basic instincts

    cea mai reusita editie de pana acum.

    fain om dinescu. lumineaza si sfinteste locul oriunde s-ar afla.
    cu eolienele nu prea sunt de acord. in desertul dobrogei ok, dar la munte sunt suparatoare.zgarie ochiul. precum minaretele in swiss 🙂
    imi e dor de arsita si vantul dobrogei. in parte am copilarit si acolo. e un taram de vis. cand ai chef de o hoinareala existentiala mergi la histria si enisala (recomandat cu un 4×4).
    cam nasol sf emisiunii cu masajul ala. parul neudat, nu tu un prosop, direct cu lingura pe par. aiurea. denota lipsa atentiei la detalii care tb sa fie naturala.
    oricum de departe e cea mai reusita editie.
    ideea de a coopta oameni care traiesc frumos si au descoperit “secretul” asta este inspirata.

  3. reportajul cu dinescu a fost übertextual. O singura data l-am mai vazut asa emotionat, uneori nu-si mai termina propozitiile…so funny and lovable. Ma intreb cum de n-a mai ajuns nimeni cu car-ul de filmat si la el acasa, de unde mie mi se pare ca face o treaba extraordinar de buna.

    felicitari pentru serendipitatea clipelor care te-au dus cu gandul sa intri cu emisiunea si in acest microunivers in care versul primeste, iata, si forma culinara.

    ah, si ca sa inchei intr-o nota pragmatica. Nu stiu daca tu-l urmaresti pe dinescu asa cum o fac eu, dar la un moment dat vorbea de intrarea in politica prin fundarea partidului ecologist. Eu banuiesc ca avea o pleopa aruncata spre cohn-bandit si alta spre joshka fischer, cand cauta modelul pentru partidul sau. Daca in reteta scrisa de verzii franco-germani adaugi putina stiintificitate a incalzirii globale si inca o uncie de poezie a optimismului s-ar putea sa iasa ceva.

    Tot spuneai ca vrei sa intri in politica….gata am tacut, nu-ti dau idei pe care le vezi tu cu siguranta mult mai bine.

    Ps. spuneai in articolul despre cariere si consilierea adolescentilor ca ti-ai fi dorit oarece ghidare, oarece alchimie a ghicirii ce anume ti s-ar fi potrivit tie drept cale de urmat, ca sa nu te mai pierzi in toate directiile. Eu cand ma uit la ce faci tu, si reusesc sa vad prin tine, mi se pare ca tot baietelului de 5 ani trebuie sa-i dau dreptate si sa-l felicit (din nou!) pentru intuitie: tot un fel de secretar de partid/director/manager ai cam fost si vei mai si ajunge.

Leave a Reply