Am mers sa vad Cimitirul Evreiesc din Iasi. Intotdeauna mi s-a parut uimitor ca cea mai sangeroasa crima rasiala petrecuta in istoria Romaniei a putut avea loc intr-un oras atat de linistit, cu oameni atat de frumosi si de buni.
Sunt mii de morminte in cimitir, dar foarte putine morminte recente. O inscriptie aminteste de extinderea cimitirului, devenit neincapator in 1936. Aleile care urca pe deal par sa nu aiba sfarsit si povestesc tacut despre dimensiunea comunitatii evreiesti in Iasiul interbelic.
Ultimele cercetari vorbesc de 14,000 de evrei ucisi pe strazile Iasiului sau in trenurile mortii in zilele de 28-29 iunie 1941. Cei care au scapat de glonte sau de streang au pierit sufocati sau de sete in vagoanele de marfa, dusi de calai “ca vitele la taiere”… Numele lor nu sunt scrise nicaieri. Gropile comune au imbracat in beton forma unor vagoane ingropate in pamant. Sub un verset din Ieremia (“Pe acestia ii plangem”) cuvintele supravietuitorilor tremura inca de furie, de neputinta, de disperare.
Am parasit cimitirul cu un gust amar. Cand stii ca oamenii unui popor au fost in stare sa faptuiasca ori sa fie complice la o crima atat de groaznica, pentru ca apoi s-o uite vreme de 50 de ani si, cand hecatomba n-a mai putut fi ignorata, sa incerce s-o justifice in fata celor care i-au supravietuit, te intrebi cu cata intelegere mai pot fi ingaduite prejudecatile rasiste ale romanilor de azi.
Oamenii “de bine”, educati, cultivati, care “n-au nimic cu tiganii”, dar cred ca statul ar trebui sa le faca scoli speciale si sa-i “tina la locul lor”, se ascund in spatele unor lozinci populiste de tipul “Tu n-ai fost niciodata cu tramvaiul 41!” sau “Tu n-ai locuit in Rahova!”. Obisnuiam sa le raspund ca n-am circulat pe respectiva linie, dar ca am locuit in cartierul rau-famat si ca n-am devenit rasist pentru atata lucru.
La Iasi mi-am dat seama cat de cinic suna replica lor in fata enormitatii istorice: drumul lor cu tramvaiul 41 se poate ridica la rang de destin si poate justifica orice aberatie, chiar si aberatia unui drum fara intoarcere in vagoanele de marfa care au parasit acum aproape 70 de ani gara din Iasi. Pentru rasistul roman, trenurile mortii nu sunt nici macar un destin din care se poate invata ceva, pentru el, baia de sange de la Iasi a ramas o simpla intamplare…
Uimitor cum rasismul e-n stare sa creeze destin!
Si pentru mine ramane o dilema sensul pe care-l poti da biografiei personale: al rasismului. Cum sa spui ca n-ai fi rasist, daca ai fi avut un alt trecut? Si intrucat esti cine esti, rasismul te justifica si, totodata, el se scuze prin tine.
Ceea ce spui este perfect adevarat. Doar ca cifra de 14000 este ingrosata grosolan. As fi curios sa stiu care este sursa din care te-ai informat. Eu stiu de 7-10000. Dar ca sa il contrazicem pe Lenin, un mort o crima, un milion o statistica as spune ca numarul total nu este esential aici. Esentiale sunt conditiile in care a avut loc pogromul de la Iasi. Prezenta armatei germane in Iasi, in drum spre frontul sovietic a fost hotaratoare. Nu este vorba aici de a gasi scuze, circumstante atenuante sau pretexte pentru autoritatile romane care au participat la operatiune. Este vorba insa de o logica a istoriei pe care nu o acuzi ci o constati: in conditiile in care vara lui 1940 ne “zburase” Basarabia, Cadrilaterul si o halca din Transilvania, in conditiile in care armata germana era stapana absoluta a Europei si Londra se ineca sub bombele aviatiei germane, ce putea face Antonescu? Ce putea face o tara care cu un an in urma cedase fara lupta Basarabia? O revolta impotriva vointei germane echivala cu o sinucidere colectiva. Evreii au cazut victima acestei logici istorice. Asa cum aceleiasi logici i-a cazut si Romania victima urmatorii 40 de ani. Te mai intreb ceva: dusmania iesenilor fata de evrei nu era ceva recent, dar nu a degenerat pana in 1941. Sa fi contribuit oare si miscarile subversive ale acestora din Basarabia si bucuria documentata cu care au primit armata sovietica “eliberatoare” in ’40? Ce vreau sa subliniez in concluzie, este ca lucrurile sunt mai complexe decat o simpla vizita documentar-afectiva la cimitir
Am si eu o inrebare cum sa fac sa depun procentul acela din impozitul pe venitul global la fundatia ta ,firma la care lucrez vrea sa ne convinga sa depunem la ei dar eu nu vreau pentru ca nu am incredere ……….asa ca te rog zi si tu ce trebuie sa competez si restul te rog mult!
Eram convins ca acest sensibil articol al d-lui Bucurenci va provoca cel putin un comentariu din partea celor ce nu cunosc despre Holocaust decat varianta raspandita in presa de extrema dreapta. Dar daca pana acum se mai putea pretinde ca alte date nu se cunosc, acum exista raportul Comisiei Internationale despre Holocaustul din Romania, din 11 noiembrie 2004, ce poate fi citit pe adresa http://www.ispaim.ro/raporth.htm
In raportul acestei Comisii alcatuita din 33 de persoane din tara si strainatate, scrie :
“Intre 45.000 si 60.000 evrei au fost omorati in Basarabia si Bucovina de catre trupele germane si romane in 1941. Intre 105.000 si 120.000 de evrei romani deportati au murit ca rezultat al expulzarilor in Transnistria. In regiunea Transnistriei, intre 115.000 si 180.000 evrei locali au fost lichidati (in special la Odesa si in districtele Golta si Berezovka). Cel putin 15.000 evrei din Regat au fost ucisi in pogromul de la Iasi si ca urmare a altor masuri anti-evreiesti. Aproximativ 132.000 evrei au fost deportati la Auschwitz in perioada mai-iunie 1944 din Ungaria, care stapanea si Nordul Transilvaniei”. Ca si pe dl. Bucurenci, si pe mine, roman neaos, ma cuprinde rusinea pentru aceste crime faurite de conationali ai mei. Si de aceea consider ca este inadmisibil, orice pretext s-ar invoca, sa se incerce a fi reabilitat Antonescu si intregul sau guvern, precum si trei fruntasi legionari (Sima, Iasinski si Papanace), asa cum a dat o decizie Curtea de Apel Bucuresti acum trei saptamani.
N. Raducanu
Excelent comentariul, DB.
Negationistmul este caracterul acesta paradoxal care face ca rasismul sa coincida cu negarea crimei istorice; cei care urasc “tiganii” si evreii (din pacate cunosc destui in propria mea familie) pe de o parte justifica crimele rasiale (i.e. “explica circumstantele istorice ale crimelor”), iar pe de o parte le neaga sau le denunta precum exagerate.
Nu se pot hotari daca Holocaustul romanesc a fost o idee buna sau nu a existat deloc.
Este exasperant si tragic – nu pot considera astfel de oameni cu adevarat “familie”.
cifrele, datele si faptele participarii romanesti la holocaust raman un subiect tabu si indigerabil cu tot cu toate procesele de constiinta post-comunista (nb.constiinta) si cu toate polemicile despre rezistenta, disidenta si victimizare in romania.
BTW: buna gaselnita concertul de la olympia. in sfirsit “la foule” in variana concert.
Unul din locurile comune ale diversiunii comuniste este invocarea, la nesfirsit, a crimelor patronate de ideologiile de extrema dreapta. Bucurenci nu-l evita pt ca stie cu precizie, ca, acoperiti de mortii holocaustului, mortii comunismului nu mai pot emite pretentii. Ei sint doar mortii accidentali ai unei “ideologii generoase si usor utopice”, in timp ce evreii sint “de doua ori mai morti” pt ca ideologia a caror victime au fost, e una “eminamente criminala”. Asa ca, tov Bucurenci, odata ce ti-ai asumat “perspectiva marxista” asupra universului, credibilitatea “penitentei” tale pe la mormintele victimelor “dusmanului ideologic”, e serios zgiltiita. Dealtfel DB n-ar trebui “sa plinga la mormint strain” pt ca, intr-un clasament sui-generis al crimelor impotriva umanitatii, pe care il alcatuieste intr-o dezbatere cu Plesu, Liiceanu si bursierii NEC, crimele nazismului, fascismului si comunismului sint plasate in urma crimelor liberalismului. Pe de alta parte, antisemitismul romanesc nu este o specie de “rasism”, cum eronat sugereaza DB, ci una de xenofobie asa cum este in intreaga Europa medievala si moderna. Antisemitismul rasial e o dezvoltare particulara a doctrinei rasiale a national-socialistilor germani. Antisemitismul romanesc nu promova, nici pe departe crima sau deportarea evreilor ci era doar o atitudine de ostilitate care se traducea de cele mai multe ori, in interdictia unor drepturi. Spun asta nu pt a scuza crimele care s-au facut in numele ei ci pt a arata ca, in acelasi mod, ideologia “generoasa si usor utopica” a comunismului nu trebuia sa acopere toata catastrofa totalitara ci doar sa creeze premisele pt ca ea sa devina posibila!
Salut reaparitia “exemplarului intelectual de stinga”, d-l N. Raducanu si-l rog ca data viitoare, sa faca uz de minutiozitatea ultrascrupuloasa de care a dat dovada, punindu-ne la dispozitie datele oficiale ale pogromului antievreiesc, pt a ne oferi niste statistici ale crimelor comunismului. De asemenea ma intreb daca-l cuprinde rusinea gindindu-se si la crimele comise de conationalii sai in numele marxismului si ii atrag atentia ca e destul de greu sa cunosti holocaustul din “sursele de extrema dreapta” pt ca acestea sint rare si acuzate virtos de erezie.
Probabil ca printre cei ce citesc postarile pe acest site sunt si unii evrei. Si mai mult ca sigur ca ei, resemnati, nu vor lua pozitie fata de atitudinea usor antisemita ce transpare din randurile d-lor Andrei si Codrut. M-am simtit deci obligat eu, roman get-beget, cu un bunic popa si altul taran chiabur, sa fac precizarile de rigoare privind dimensiunea holocaustului in Romania. Dl. Codrut ma invita sa citez si “crimele conationalilor mei” (?!) Intrucat probabil ca dansul se gandeste la crimele comunismului romanesc (caci se stie, din Wikipedia, ca toti conducatorii comunisti romani erau evrei, ca si bancherii de pe Wall Street) ii comunic ca aceste date se gasesc in “Cartea Neagra a Comunismului” aparuta acum vreo zece ani la Paris sub coordonarea lui Stephane Courtois si imediat tradusa si in romaneste si editata, oare unde ?, la Humanitas. Mai trebuie sa adaog ca peste putin timp, tot la Paris, a aparut “Le Livre Noir du Capitalisme” in care se trec in revista si se face bilantul sclavagismului, lichidarii indienilor din America, razboaielor duse pentru acapararea de teritorii si materii prime etc. Carte pentru care, bineinteles, nu s-a gasit in Romania nici un editor. In fine, in privinta surselor de extrema dreapta, despre lipsa carora dl. Codrut face aluzie,le mentionez acum (desi sunt sigur ca dansul le cunoaste mai bine ca mine): “Puncte cardinale”, “Permanente”,”Obiectiv legionar”, “Maiastra”. Pe internet poate fi consultat site-ul “Noua Dreapta”. Alte publicatii (“Gazeta de vest” si “Miscarea”) si-au incetat intre timp aparitia. Nu trebuie exagerata importanta acestor publicatii, dar nu trebuie ignorata influenta lor locala si internationala.
N. Raducanu
Crimele liberalismului, Codrut? Care-s alea? Nu-s sarcastic, ci curios.
are voie un biet programator, cu o cultura generala mai mult decat precara, sa puna o intrebare, din orice domeniu, fara a fi incadrat automat intr-una din categoriile “rasist-negationist” sau “partizan sionist”?
sau ne-au ajuns din urma, in sfarsit, zilele de glorie pentru care bateau matanii profesorii nostri? zilele in care lectia neinvatata despre holocaust aduce dupa sine puscaria si excluderea sociala.
Domnule Raducanu, nu este vorba de nicio tenta antisemita. Codrut sugereaza si sunt de acord ca nu trebuie sa privim doar intr-o directie cand cautam crime impotriva umanitatii. Nu e nevoie sa supradimensionam tragismul holocaustului si al lagarelor naziste, cvasiignorand pandantul sau siberian. Nu trebuie sa cautam gropi comune doar la Iasi ci si la Katin. Istoria consemneaza astfel de atrocitati in dreptul tuturor ideologiilor politice, dar si al religiilor. Aici este vorba despre faptul ca Dragos Bucurenci isi propune sa faca o campanie marxismului apeland la astfel de mijloace: proslavim stanga si ingropam dreapta, desi el se refera doar la extreme. Mai tin sa va adaug ca istoria o fac intotdeauna invingatorii. Astfel ca vei auzi rar, tardiv si voalat regrete pentru distrugerea Dresdei, a manastirii de secol VI de la Monte Cassino sau a lansarii bombelor atomice. Si ca sa ajung la ultimele, nu imi aduc aminte sa fi auzit prea des cuvantul genocid, crima in masa, asociat cu Hiroshima si Nagasaki. In schimb drama Holocaustului este mediatizata foarte agresiv. Va repet, nu vorbesc nici ca antisemit nici ca extremist; sunt un simplu observator.
Usor dezorientat, ca de obicei! Dupa logica dvs, conform careia eu as fi “usor antisemit” pt ca vreau condamnarea crimelor comunismului cu o inflexibilitate la fel de mare ca si cea a condamnarii crimelor naziste,dvs ati fi un mare antisemit pt ca ati afirmat ca:”toti conducatorii comunisti romani erau evrei…”!Ma faceti sa rid de-a dreptu:”Puncte Cardinale”,”Obiectiv legionar”, “Maiastra”, intr-adevar surse ultracunoscute si ultrainfluente!!!! Pai numai filmul “Lista lui Schindler”, reuseste sa le obnubileze in 2 timpi si 3 miscari!
http://www.romanialibera.ro/a91145/un-artist-plastic.html
Scriu din Tel Aviv. Am cam uiat limba Romana. Am avut 12 ani cind am plecat cu parintii, illegal, December 1947.
Sunt scriitoara.
aich sunt cateva fragmente traduse din Hebraica:
http://www.timeintelaviv.blogspot.com/tecuci/
O prietena care nu am vazuto multi ani, aici in Israel, mia povestit anul trecut memoria iei de la Iasi.
a fost la un sat – nu tin minte locul, avea diabea 6 ani. a fost cu mama ei la gara. erau acolo la vacanta si asa au fost salvati. erau la gara, multi oamen au venit, sa ajute. usele trenului sau deschis. o mama in combineson a iesit cu un copil mort in minele ei. si mergea inebuita.
Dupa acea barbatii au dus pe mortii la cimitir. Ea tine minte ca tatal ei a venit acasa si a plins terribil.
Ascultati: Nimeni din oamenii care raspund aici nu sunt vinovati. Dar daca in loc de understanding the horror – cautati sa aruncati vina pe altii, atunci nu va fi speranta.
Scuzati ca am cam uitat limba asta frumoasa…
Happy Holiday Season.
Corinna
@Rufio
intreaba-l pe Bucurenci sau mai bine, du-te inapoi, pe blog, la celebra dezbatere cu bursierii NEC, cu Plesu, Liiceanu, Neamtu si bineinteles, marxistul paradigmatic DB. Acolo ai sa afli care-s crimele alea, DB ti le prezinta sistematic.
@rufio
ma scuzi,raspunsul era pt GABI!
Ce trist… Se pare ca singura conditie pt a ne mai aminti de trecut este ca acela sa fie plin de crime! De oricare parte ar fi victimele si asasinii, ei par sa duca Istoria (si deci, pe noi) in spate; altminteri, nimeni nu simte ca ar avea vreo cocoasha.