Pe advocacy.ro găsiţi Raportul Comisiei de Audiere Publică privind taxa auto. Reiau mai jos recomandările Comisiei. M-am bucurat să-mi regăsesc propunerile în ultimele 3 puncte ale acestora.
Recomandari ale Comisiei
1. Se recomanda analizarea introducerii sistemului anual al incasarii taxei de poluare;
2. se recomanda analiza introducerii sistemului periodic al incasarii taxei de poluare, crelat cu recertificarile autoturismenlor;
3. Se recomanda analiza nivelului taxei de poluare, corelat cu emisiile de noxe;
4. se recomanda analiza bazei de impozitare prin includerea nediscriminatorie a intregului parc auto national;
5. Se recomanda revizuirea formulei de calcul a taxei de poluare care sa tina cont de tot ciclul de viata al autovehicolului ( producator, grad de utilizare/rulaj, reciclare/inlocuire).
6. Se recomanda analiza utilizarii unor mecanisme simple de colectare a taxei de poluare, simplificate birocratic, prin utilizarea infrastructurii internet;
7. Se recomanda ca exceptiile de taxare sa fie strict legate de domeniul sanatatii si salubrizare (ambulante, persoane cu handicap, servicii funerare/salubrizare);
8. Se recomanda analiza avertizarilor provenite din depozitii, cu privire la neconcordanta intre denumirea taxei si modalitatea de calcul a acesteia;
9. Se recomanda analiza conformitatii legislative a proiectului de ordonanta de urgenta cu alte acte normative in vigoare sau necesar a fi instituite. De asemenea se recomanda analizarea unor neclaritati, carente si/sau neconcordante administrative sesizate de o parte din depozanti.
10. Se recomanda analizarea solutiilor alternative propuse de depozanti, prin sisteme de bonificatii, cu efect de accelerare a procesului de innoire a parcului national auto.
11. Se recomanda analiza si corelarea nivelulul de taxare auto cu nivelul de taxare al altor categorii de poluatori.
12. Se recomanda ca programele de mediu elaborate de Ministerul Mediului si sustinute de Administratia Fondului de Mediu sa fie popularizate si supuse consultarilor publice, pentru a obtine consensul larg al cetatenilor.
13. Se recomanda ca programele elaborate de Ministerul Mediului si sustinute de Administratia Fondului de Mediu din taxa de poluare sa fie complementare programelor sustinute prin alte acte normative si fonduri ale acestor institutii. Aceste propuneri sa fie aduse la cunostinta cetatenilor prin programe multianuale si supuse consultarilor publice, pentru o gestionare transparenta.
14. Se recomanda elaborarea de mecanisme transparente de monitorizare a proiectelor de imbunatatire a mediului, cu accesul ONG-urilor de profil, pentru cresterea increderii populatiei in administrarea eficenta a fondurilor colectate din taxa de poluare auto.
15. Se recomanda analiza propunerilor de subventii pentru stimularea reducerii gradului de puluare in medii urbane aglomerate prin achizitii de mijloace de transport alternative si innoirea mijloacelor de transport in comun.
16. Se recomanda accelerarea reformei modului de funcţionare a Fondului Naţional de Mediu, luaand in considerare propunerea de obligativitate a Administratiei FNM de alocare si cheltuire a fondurilor colectate din taxa de poluare auto în anul în care au fost colectate, intr-o proportie majoritar analizata, (sub sancţiunea respingerii Raportului Anual), precum si a unui raport de minim 1/3 între fondurile alocate organizatiilor neguvernamentale si fondurile alocate companiilor.
Depoziţia depusă de mine
Întrucât am participat, alături de reprezentanţii mai multor ONG-uri de mediu, la consultarea organizată de primul ministru pe tema taxei de poluare auto, în urma căreia s-a decis, la sugestiile făcute de cei prezenţi, modificarea modalităţii de calcul a acestei taxe şi organizarea prezentei audieri publice, doresc să fac următoarea depoziţie.
Cred că noua modalitate de calcul a taxei auto, propusă de miniştrii mediului şi finanţelor, este mult mai coerentă în raport cu principiul “poluatorul plăteşte”.
Din păcate, taxa discriminează în continuare între poluatorii “vechi” şi “noi”, adică între noii posesori de autoturisme şi vechii posesorii de rable. Sunt convins că aplicarea universală a taxei ar crea un val de nemulţumire în rândul acestora din urmă şi cred că nici un argument ecologist nu va convinge Executivul să adopte o măsură atât de nepopulară la sfârşit de mandat. Vreau, totuşi, să precizez că ne aflăm la jumătate de drum în ce priveşte responsabilizarea posesorilor de autoturisme, care trebuie să înţeleagă că există o legătură directă între maşinile lor şi una dintre principalele cauze de mortalitate din România, afecţiunile pulmonare. Şi că este firesc să plătească pentru luxul de a intoxica plămânii altora.
De asemenea, cred că, deşi începe să se contureze o practică europeană de colectare a taxelor de mediu la bugetul de stat, este instructiv pentru populaţie ca o vreme să existe o corelaţie directă între motivul colectării acestei taxe şi destinaţia ei, care trebuie să fie îmbunătăţirea calităţii aerului.
Mă bucur că Executivul a înţeles să pună fondurile colectate din această taxă la dispoziţia Fondului Naţional de Mediu şi cred că e foarte bine că au fost precizate categoriile de proiecte cărora taxa le este destinată.
Comentariile pe care le am cu privire la funcţionarea deficientă a Fondului le-am făcut în cadrul consultării cu primul ministru şi n-am să le reiau aici. Importantă mi se pare ideea ca acest Fond trebuie să fie funcţional şi accesibil pentru ca taxa de poluare auto să aibă cu adevărat sens. Atâta vreme cât colectăm taxe de la toţi automobiliştii şi cheltuim aceste taxe ca să subvenţionăm retehnologizări în îndustriile extrem de poluante, e puţin probabil ca automobiliştii să se simtă responsabili cu privire la poluarea produsă pe ţeava de eşapament.
De asemenea, cred că e important ca mecanismul de folosire a taxei să încurajeze nu doar achiziţia de noi autovehicule, ci mai ales achiziţia de autovehicule hibrid sau electrice, precum şi folosirea de mijloace alternative de transport – biciclete, scutere şi transportul în comun.
E cel puţin ciudat că statul e dispus să cheltuie o taxă de poluare pentru achiziţia unui nou autovehicul, dar nu încurajează deloc achiziţia de biciclete (finanţarea pistelor pentru biciclişti e o obligaţie, nu o favoare – bicicliştii au tot atâta nevoie de piste ca să circule câtă nevoie au şi automobiliştii de asfalt) sau de scutere. De asemenea, e dezamăgitor că nici o parte din aceşti bani nu se duc înspre achiziţiile din transportul în comun, care reprezintă adevărata soluţie la problema supra-aglomerării traficului auto în zonele urbane.
În fine, în ce priveşte autovehiculele hibrid, care sunt cu câteva mii de euro mai scumpe decât autovehiculele cu motor clasic care oferă acelaşi confort şi aceleaşi calităţi constructive, cred că Fondul Naţional de Mediu ar putea oferi o bonificaţie de măcar 1000 de euro la achiziţionarea acestor autovehicule, care poluează chiar şi de zece ori mai puţin în regim urban decât un autovehicul cu motor clasic.
Aşadar, având în vedere cele prezentate până acum, propun:
Pe termen scurt
– Finalizarea reformei modului de funcţionare a Fondului Naţional de Mediu şi crearea unei obligaţii de cheltuire în proporţie de 80% a fondurilor colectate din taxa de poluare auto în anul în care au fost colectate (sub sancţiunea respingerii Raportului Anual), precum şi a unui raport de minim 1/3 între fondurile alocate organizaţiilor neguvernamentale şi fondurile alocate companiilor.
– Acordarea de către Fondul Naţional de Mediu din fondurile colectate din taxa de poluare auto a unor subvenţii de:
o 100 RON la achiziţia unei biciclete
o 300 RON la achiziţia unui scuter
o 5000 RON la achiziţia unui automobil hibrid
o 7000 RON la achiziţia unui automobil electric
o 10000 RON la achiziţia unui autobuz, tramvai sau troleibuz
Pe termen mediu (după alegerile naţionale)
– Colectarea taxei auto în fiecare an de la fiecare posesor de automobile printr-o modalitate de calcul proporţională cu poluarea anuală în dioxid de carbon, oxizi de azot şi oxizi de sulf produsă de autovehicul.
Sper să am ocazia să dezvolt o parte dintre aceste idei în cadrul audierii publice.
buna. fac parte din echipa fabrica de cutremure ce participa la finala olimpiadelor comunicarii si avem ca sarcina responsabilizarea publicului calator al metrorex cu privire la regulile de circulatie (nestationarea pe partea stanga a scarilor rulante si a regulilor de urcare/iesire din vagoane) ca masura de fluidizare a traficului
problema este insa ceva mai delicata, pentru ca oamenii nu s-ar imbulzi daca ar fi mai multe trenuri, reteaua mai mare etc. dincolo de campania pe care trebuie sa o facem ma uitam la succesul campaniei bergenbier (corelata cu initiativa de legiferare a zilei barbatului) si ma intrebam daca putem incerca si noi ceva asemenator.
De unde si legatura cu subiectul articolului tau: tu propuneai niste subventii cum ar fi 10000 RON la achiziţia unui autobuz, tramvai sau troleibuz. Eu ma intrebam unde este metroul in toata aceasta ecuatie din moment ce e mijlocul de transport cel mai eficient, environmentally friendly etc.
Asadar, cum ai vedea o initiativa legislativa pe langa campania noastra care sa sprijine directionarea unui anumit procent din taxa de mediu colectata la nivelul bucurestiului (cat o fi el, de preferinta cat mai mare, dar asta ramane de discutat) catre achizitionarea de noi garnituri de tren si/sau marirea retelei de metrou…discutia e destul de complexa insa se poate profita de faptul ca metrorexul este inca in subordinea ministerului transortului si n-a trecut inca la primarie
multumesc anticipat pt rabdare si, sper eu, interes si astept raspunsul tau pe mail sau pe blog
p.s.: as fi fost curios in ce masura ai fi dispus sa accepti si o colaborare in acest sens (mai exact sa dai o mana de ajutor sub orice forma: nume, imagine, lobby etc). Iti pot garanta aceleasi conditii ca si celorlalti membri ai echipei sau sustinatori ai cauzei, intre care si subsemnatul: mult efort, rezultate nesigure si recompensa sufleteasca plus respectul si recunostinta noastra! Pe principiul, plata in ceruri! 🙂
am uitat sa mentionez ca sunt sigur ca am putea strange foarte repede semnaturi doar de la calatori care folosesc metroul in medie intr-un numar de minim 650.000/zi