Ieri am urcat la peste 2200 de metri pe creasta munţilor Iezer, deasupra lacului. Nu mai urcasem pe un munte de ani buni şi mă temeam că ritmul de mers va lăsa de dorit. Nu eram singurul, mai multe rude şi consăteni s-au întrecut în a mă convinge să urc mai degrabă pe dealurile din jurul Lereştiului, noroc că n-am stat să-i ascult.
Am plecat la 7:30 de la Cabana Voina şi am urcat pe Valea Bătrânei, apoi pe jepi, până la lacul Iezer. Am ajuns în 4 ore, exact cât erau alocate traseului pe panoul de la cabană.
Am urcat pe un soare foarte puternic şi am apucat să dorm la lac o jumătate de oră. Când m-am trezit, se lăsase ceaţa şi începuse să picure. Am urcat pe creastă şi de acolo ne-am întors pe Văcarea, în urma unui salvamontist, care s-a prins că nu ştim traseul. Ceaţa era aşa de groasă că nu vedeai un marcaj după celălalt. Pe la jumătatea traseului, a început ploaia. Întâi o răpăială cu picături mari şi oblice, apoi o mocănească perseverentă, care ne-a urmărit până în vale.
Când am ajuns la cabana Voina după alte 4 ore şi jumătate, eram cu nervii tocaţi şi picioarele ferfeniţă de la bocanci, din cauza pantei abrupte, dar mă simţeam extraordinar. A fost ca o cură de dezintoxicare.
Acum mă gândeam să încerc şi Retezatul. Sugestii?
Splendid. Ma bucur pentru tine si te invidiez pentru mine. Ca nu am mai ajuns pe Iezer de ceva vreme.
Hmm. Recomandari… Retezat si Godeanu, da! Trasee: Saua Retezatului, Pietrele – Lacul Bucura, etc Nu uita ca este si M Papusa si Masivul Buila-Vanturarita. Salbatic si superb.
Pe munte vremea este foarte schimbatoare. Multi nu inteleg de ce se cara atata echipament pe munte de catre cei care cunosc. Ideea e ca adevarata dezintoxicare ar fi cortul, primusul si un rucsac mare. Si minim 3 zile. 🙂 Dar, oare, ai suporta cortul…? Si mai ales…ruperea de program…? 😀
De acord cu Gabi. Retezatul este dezintoxicare(in conditiile date: minim 3 zile, cort, primus si rucsac mare) Pe langa toate astea, muntele asta are ceva spiritual. Poti sa intri si in rezervatie. Nu mai stiu de unde se elibereaza permisul de acces. Inainte de obtinea de la Academia Romana.
Orice ar fi, prin oricate frumuseti si atractii respira acesti munti, eu zic neaparat sa urci pe Peleaga… traseul e de vreo 7-8 h dus – intors (un traseu mai scurt ca timp nici nu merita, zic eu … daca tot esti pe munte, pai atunci sa profiti de el :-))…
@Cristi.
Acum este voie in rezervatie si fara permis, cu respectarea unui regulament laborios si doar prin anumite puncte. Accesul în Rezervatia Stiintifica Gemenele este permis doar în baza autorizatiei eliberate de Academia Româna – Comisia Monumentelor Naturii. Deci, doar acolo. So, no problem pentru Dragos to hit the road. 😀
cu masina pana in poiana pelegii, de acolo in 2 ore la bucura, deci in miezul problemei. iar de acolo, libertate deplina de miscare catre ce are retezatul mai frumos
@all, mulţumesc pentru sugestii, cred că am să merg pe la sfârşitul lunii şi vă povestesc cum a fost.
@gabi, am mers cu cortul în liceu, dar nu sunt fan. încă n-am întâlnit munţoman plecat de trei zile cu cortul, care să miroasă în regulă, şi mi se pare că efortul de a-l căra mai mult te împiedică să te bucuri de peisaj. rămân un cabanist convins 🙂
Cateva sfaturi si din partea mea: schimba bocancii, ia ceva potrivit mersului pe munte de la magazine de profil, o sa iti foloseasca si prin alte locuri, nu numai pe munte. Musai cu un numar mai mare, vanzatorii de la magazin o sa iti explice de ce. Picioarele tale o sa iti multumeasca:-)
Vorbind generic – cortul are multe avantaje: libertate de miscare si igiena depinde numai de eforturile tale. Sunt cabane care miros mult mai suspect decat un muntzoman stat trei zile in cort iar sansele sa fii deranjat de alti turisti sau cabanierii sa nu fie OK sunt din ce in ce mai mari in Romania…Multe lucruri totusi trebuie experimentate in mersul pe munte…si atmosfera de cabana e unul dintre ele. Carari insorite si parteneri de tura de nadejde iti doresc:-).
Merita o saptamana petecuta in Retezat!
Este special, nu seamana cu Bucegii sau cu Fagarasul, are un farmec aparte.
Asteapta-te insa la multa ploaie si frig daca ajungi si la Bucura.
Peisaje de vis, capre negre, lacuri… gata cu amintirile, devin nostalgica (si acum sunt cu o burtica pana la gura).
uu, prima poza imi aminteste de liceu, cand am mers toti acolo sa vedem eclipsa. cu cortul, din cate imi amintesc :p
oricum, imi pare rau ca ne-am ratat weekendul trecut, dar ma bucur ca ai facut cunostinta cu bradutul meu 🙂