Sunt coincidenţe peste care pur şi simplu nu poţi să treci. Luni, 19 ianuarie, mi-am pus status de dimineaţă pe Facebook:
Dragos, deep into that darkness peering, long he stood there wondering, fearing, doubting, dreaming dreams no mortal ever dared to dream before…
Apoi, seara, înainte să închid Mac-ul, am intrat iar şi am schimbat status-ul:
Dragos, back into the chamber turning, all my soul within me burning, soon again I heard a tapping somewhat louder than before…
Azi am citit însemnarea asta scrisă de Mihai, sunt sigur, pe Treibădică. Luni, Edgar Allan Poe ar fi împlinit 200 de ani.
Şi tot zilele astea mă întreţin copios cu un alt poet, îndrăgostit şi el de Edgar Allan Poe:
În schimb,
În lipsă de-altceva,
De ziua ta,
Îţi fac cadou inima mea —
Un lacăt vechi, stricat şi fără cheieCu care, însă, tu —
Cea mai sintetică femeie —
Te vei putea-ncuia, chiar fără voie,
Într-un poem postum de Edgar Poe —
Al cărui nume-adevărat e “Edgar Po”
Ca şi cum l-ai citi, numai până la… “o”!…
Daca nu ma insel poetul e Ion Minulescu?
Da, tocmai am vazut ca scrie sus… scuze..
da da ciudat..coincidentele sunt cam ciudatele uneori…ai grija ce mai scrii Dragos…e un semn…