Într-una din serile trecute, în timp ce introduceam în laptop unul dintre pasajele care m-au marcat din cartea lui Noica, au venit lângă mine cei doi băieţi ai mei, Andrei de 12 ani şi Mihai de 11. M-au intrebat: “Scrii la blog?” Am zis “Da, într-un fel. Scriu nu un text al meu, ci un paragraf care mi-a plăcut foarte mult, dintr-o carte pe care o citesc, şi pe care vreau să-l pun pe blog.”. “Cum adică?” m-a întrebat unul dintre ei. Şi, ca să lămurim lucrurile, le-am arătat primul fragment pe care îl introdusesem, de la pagina 25. El zicea aşa:

“Alături de noi, în lume, sunt lucruri multe, însufleţite şi neînsufleţite. Ele nu văd şi nu înţeleg. Dar dacă într’o zi ar înţelege, cu siguranţă ar râde puţin de noi. Iar dincolo de lume stă un zeu vesel, care înţelege cu adevărat lucrurile şi râde cu adevărat.”

Iar apoi le-am explicat interpretarea mea. Dintre mai multe înţelesuri posibile, l-am ales pentru ei pe acela în care Noica ne îndeamnă să nu ne mai luăm aşa în serios, să nu mai fim aşa încruntaţi şi încrâncenaţi, ca şi cum greutatea lumii ar sta tot timpul pe umerii fiecăruia dintre noi. “Să fim aşa, mai veseli, ca voi” şi m-am uitat la ei zâmbind. Să ne trăim viaţa un pic mai relaxat, ca să ne putem bucura de ea.

Cel mic a zis: “Super tare!”. Cel mare s-a uitat la mine cu o lumină în privire şi a exclamat: “Îl vreau status pe mess!” Nu ştiu cum mi-ar descrie ei faţa, dar mie mi-e foarte greu, pentru că îmi căzuse complet.

Când a scris despre el în Esquire, Cristi Lupşa l-a numit “Domnul Echilibru”. E o descriere potrivită făcută unui om de-o seninătate cuceritoare. Dar Cosmin Alexandru e mult mai mult decât calmul prietenos cu care-i întâmpină pe toţi cei care-l cunosc. E un om cu o inteligenţă sclipitoare şi o putere extraordinară de a-şi transforma visurile în realitate. Iar pentru mine este şi un model exemplar de construcţie personală, o dovadă că, aşa cum spune el, there is always a way to be better.

De curând Cosmin şi-a făcut blog şi mi-a mărturisit că se simte ca atunci când a trecut de la telefonul fix şi scrisori la e-mail. Sunt convins că blogosfera câştigă astfel nu doar un personaj tonic, ci şi o minte care are ceva de spus.

În însemnarea din care am citat mai înainte, Cosmin vorbeşte, pornind de la un text al lui Noica, despre bucuriile simple. Ştiu sigur că, cel puţin pentru mine, blogul lui va fi una dintre ele.

Tags: blog, blogosfera, bucuriile simple, constantin noica, cosmin alexandru, cristi lupsa, dezvoltare personala, echilibru, esquire