Oameni şi şobolani

Ieri seară, la departamentul de gardă al Spitalului Matei Balş s-a prezentat un domn muşcat de un şobolan. Curioşi, doctorii au dorit să afle unde anume a avut loc incidentul.

“În scara blocului.”, răspunde păţitul.

“Blocul dumneavoastră?”

“Da, blocul meu.”

“Eu i-am spus să-l omoare, intervine şi soţia domnului, dar el a insistat să-l dea afară şi atunci l-a muşcat.”

“Cum?!”

“Chiar aşa! Tocmai plecaseră nişte musafiri şi s-au întors îngroziţi – E un şobolan în scară. Am luat mătura şi am coborât cu ei. Când l-am văzut, am vrut să-l omor chiar eu, dar el – nu şi nu! – cică trebuie să-l invităm să iasă afară…”

“Chiar aşa a zis? Să-l invitaţi!?”, întreb şi eu, fericit că nu doar omenia, dar nici politeţea n-au murit cu totul la scara de bloc.

“Da, chiar aşa, bine că nu l-a chemat şi la masă”, pufneşte doamna, fără să mai îmi lase întreagă nicio iluzie.

Leave a Reply