Chiar dacă încerc, îndeobşte, să fiu optimist, mi se mai întâmplă şi mie să mă prindă la-nghesuială câinele negru, cum îi zicea Churchill, şi să mă tăvălească de să nu mai am chef de nimeni şi de nimic.
Cam aşa mă simţeam şi săptămâna trecută (după o întâlnire cu consultanţii noştri fiscali în legătură cu modificările modificărilor Codului Fiscal), când am primit următorul mail, care mi-a readus zâmbetul pe buze.
În mod normal l-aş fi ţinut pentru mine, dar mi se pare o lecţie despre beneficiile optimismului, despre care cred că e bine să-l răspândeşti în toate părţile, pentru că nu ştii niciodată când ţi se poate întoarce. Mie mi s-a întâmplat când aveam cea mai mare nevoie de el:
Dear Mr. Dragos Bucurenci,
This message comes very tardy, but I am writing to thank you for coming to speak to our United States Peace Corps group this summer in Targoviste about your accomplishments in Romania. We all enjoyed your company very much. Your thoughts were interesting because they were informative and undoubtedly genuine. Moreover, something that has stayed with me since your visit to our school is your optimism. It was such a relief to meet a positive thinking NGO affiliate. You inspired me to be inspiring and for that I just wanted to thank you. Best of luck in all you endeavors.
Sincerely,
[…]
US Peace Corps Volunteer Romania
asteptai toata ziua sa-mi dai bancuta si acum vazui ca o dadusi altcuiva. nu stiu cum stai dumneata cu optimismul, da’ pe-al meu il facusi praf..
@irina Anunţul a fost publicat la 11:37, Later edit-ul a apărut la 12:28, comentariul tău la 12:31. îmi pare rău că ai aşteptat toată ziua, nu strica să dai un refresh mai repede
pfffff, tocmai azi cand ma dezabonai pusasi si tu anuntul… cine s-o mai dezabona, ca mine sa pateasca!!!
na’ ce sa mai zic, abdomen de piatra aluia de-o lua 🙂