Merg la Festivalul Enescu încă din vremea liceului. Pe vremea aia intram cu un pachet de țigări oferit jandarmului de la intrarea artiștilor. Cu timpul, mi-am permis să-mi cumpăr bilet. Apoi au apărut și invitațiile.
Anul ăsta e prima ediție pe care n-o prind decât la început. Ieri seară London Symphony Orchestra a cântat, sub bagheta lui Horia Andreescu, Simfonia Tragică. Poate să fi fost faptul că număram orele până la decolare, poate să fi fost căldura înăbușitoare din sală, cert este că pe mine m-a emoționat Mahler ca niciodată.
La plecare, m-am salutat cu câțiva prieteni, oameni pe care-i întâlnesc mai mereu în preajma oazelor de frumos din București, și mi s-a lăsat un gol în suflet.
Mă gândesc de luni de zile la însemnarea asta și, iată, acum că m-am așezat s-o scriu, în vreme ce aștept la poarta F5 a aeroportului Skiphol îmbarcarea pentru San Francisco, n-am nici inspirație, nici bucurie.
Nu e un rămas bun propriu-zis, pentru că voi reveni în România ori de câte ori voi putea și voi continua să scriu pe blog și să fiu prezent în media românești. Dar în dimineața aceasta neguroasă, sunt trist ca la o despărțire. Sunt niște oameni dragi pe care-i las aici și cărora nici nu știu cum o să le duc dorul, sunt treizeci de ani în care “acasă” au însemnat o familie, o mână de prieteni, un oraș, o țară.
Recitesc una dintre istoriile Irinei Nicolau și-mi dau lacrimile, stupid și inadecvat în iureșul acestui mare furnicar și în indiferența anunțurilor din difuzoare… Passenger Dragos Radu-Bucurenci, please proceed immediately at gate F5 for boarding…
De acolo, din Chefalonia, plecase pe la 1915 bunicul Spiru. Au venit toţi fraţii la Brăila să se umple de bani. Bunicul a murit sărac şi fraţii lui s-au întors săraci în insulă după cîţiva ani. Dar înainte să plece erau plini de speranţe. Tatăl lor care era primar în sat, cînd şi-a văzut toţi feciorii porniţi să plece în România, le-a spus, unde vă duceţi, aici avem pamînt, avem măslini, avem mare cîtă vrem, sînteţi marinari… Feciorii, ca şi cînd nu l-ar fi auzit. Atunci, străbunicul chefalonit le-a adus supremul argument, unde vă duceţi veţi fi străini, iar cînd vă veţi întoarce acasă tot străini veţi fi. Doamne, Dumnezeule, şi feciorii iar n-au clipit. Deşi bunicul n-a putut să-i uite vorba. Ajuns căpitan de apă dulce pe Dunăre, o repeta mereu.
Mai ascult o dată sonata Les Adieux, trag aer în piept și mă îndrept spre poartă.
Sa-ti mearga bine!
Tot al nostru si daca te intorci peste 10 ani.
Make us proud, passenger Dragos Radu Bucurenci! 😉
Drum bun Cavalerule!
Drum bun, Dragos! Familia, prietenii, orasul, chiar si tara vor fi tot aici. Urmeaza-ti calea, implineste-ti visul si intoarce-te mai stiutor, mai intelept decat pleci. Sa-ti fie bine si usor! Zbor lin!
Mult noroc in toate!
Curaj! 🙂
pentru ce nu iti faci tu planuri, exista imbratisari.
Drum bun, Dragos!
Noi ramanem mai saraci… asteptandu-te mereu!
Toate cele bune in drumurile si intreprinderile tale 🙂
Stiiiiu cum e… In vreo 10 zile plec si eu la Londra; tot la master.
Vant din pupa, capitane! Si cand vei fi obosit de atata colindat prin lume, intoarce-te acolo unde ti-a ramas sufletul… Drum bun si sa-ti implinesti visul, Dragos! 🙂
drum bun, dragos!
na ca m-ai facut si pe mine sa plang. partir c`est mourir un peu. si eu am trait-o pe pielea mea.
sa-ti rupi radacinile nu e usor. dar fara durere nu exista evolutie.
te pup cu drag, de pe alt meridian. o sa fie bine!
Iti doresc sa-ti mearga bine pe unde umbli dar asta sa nu te impiedice sa revii ACASA !!! Au plecat deja prea multi tineri de valoare care nu se vor mai intoarce si ar fi atatea de facut aici !!!!!
Rugaciune la vreme de calatorie
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce esti calea, adevarul si viata, si ai calatorit impreuna cu sluga Ta Iosif, precum si cu cei doi ucenici care au mers la Emaus, insuti, Stapane, calatoreste si cu mine robul Tau, binecuvantandu-mi drumul. Trimite-mi si mie inger pazitor ca lui Tobie, ca sa-mi fie povatuitor si pazitor si sa ma fereasca nevatamat de toata reaua intamplare. Si, astfel, cu pace, sanatate si buna sporire sa ma intorc intru ale mele si toata viata mea sa proslavesc preacinstitul si de mare cuviinta numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
M-am intrebat adeseori daca, dincolo de cei apropiati tie, sunt oameni care s-au gandit la intreg parcursul omului Dragos Bucurenci, atat cat este el cunoscut publicului. Vad in acest drum al cresterii tale o impresionanta vointa si, cumva, incredere in sine construita pas cu pas. Construita sau descoperita. Asa mi te imaginez eu. Ma bucur ca ai cautat si, mai ales, ca ai gasit cat mai multe din resursele tale interne pentru a deveni ceea ce iti doresti.
N-am citit RealK , insa imi vine in minte o posibila imagine a adolescentului care ai fost. Ma face suficient de curioasa incat sa vreau sa pot privi mai departe portretul adultului care vei cotinua sa devii.
Felicitari, Dragos!
Urmeaza-ti visul, bucura-te de fiecare clipa insa nu uita ca tara asta are nevoie de tine!
Drum bun Dragos!
Iti urez cer senin,pace,bucurii,reusita si binecuvantare!
Cu stima,
Mihaela V.
:)Iti trimit si un link frumos:http://www.youtube.com/watch?v=jwBAIb_m36M&feature=player_embedded
…traieste cu iubire
Drumuri bune Dragos. Vorbeste-le despre noi cu aceeasi dragoste si invata-i despre noi. Spune-le despre hora si despre munti, despre port si Maramures, despre capre negre si rauri ce curg la vale fara pet-uri, despre floarea de colt si despre zimbrii, despre obiceiuri si colinde, despre Maria Lataretu si despre Gheorghe Zamfir, despre codrii de arama, despre Mai mult Verde, despre tineri pasionati si dedicati sa faca sa fie bine :). Si incarca-te atunci cand le spui si adu-ti aminte pentru ce te-ai dus acolo. Acasa e locul unde mereu ai sa te intorci, e acolo unde ti-e inima. Altfel, invata de la ei si vino sa ne arati cum se face. 🙂
<3
Drum bun si bafta! Cat despre intors…mai vorbim. Un lucru e sigur. De fiecare data cand te vei intoarce in tara, te vei misca mai in voie pe cararile patriei, pentru simplu fapt ca vom fi din ce in ce mai putini. INS tocmai ne-a anuntat azi ca iulie 2011 a fost a 22-a luna consecutiva de spor natural negativ:
http://camarasdelumini.wordpress.com/2011/09/09/22-luni-spor-negativ/
Asta-i cea mai strasnica green politics de care am auzit!
Drum bun, Dragos!
Mi-e dor de tine.
Carpe Diem! Mult succes Dragos si numai bine in toate!
welcome! 🙂
toti cei care am plecat am fost tristi pentru ca E o despartire. iti doresc zile excelente acolo. ma intreb cum va fi insemnarea ta de peste sase luni. dar cea de dupa ce vei fi implinit un an de la insemnarea de acum 🙂
Si je recevais ce genre de messages, je me sentirais extrêmement fière de moi, et quelque part heureuse d’avoir insufflé autant d’intérêt et d’admiration à autant de personnes !
J’espère que tu sauras profiter de cette voie que tu as choisie : celle du déracinement et donc de la vie avec l’Autre à travers une remise en question de soi, et de sa culture.
J’espère également que tu trouveras autour de toi de quoi nourrir tes espérances.
Mulțumesc, Lucie, mă simt în primul rând norocos. Oamenii pe care i-am cunoscut în România, în viața reală sau aici pe blog, îmi vor hrăni speranțele încă multă vreme. Te îmbrățișez cu drag!
Mult succes!!!